1, 2. a) Cana daștil te avel amenghe pharo te iertisaras? b) Sar sicadea i Denise iertarea?

 BUT anda amende simțosaras că si pharo te iertisaras, vi mai but cana varecon phenel sau cherel vareso cai duchavel amen. Cu sea cadala, daisaras te mechas palal amari duch hai te iertisaras. Mai dur, te dichas o exemplo la pheiaco Denise a, cai sicadea iech bari iertarea. Ando 2017, i Denise hai lachi familia găle te dichen o Sedio Mondialo le Martorengo le Iehovasche. Cana sas-le po drom caring chăre, iech șofero ci mai jianglea te tradel mișto i mașina hai cărdea accidento lența. Pala o accidento, i Denise ci mai jianglea pestar. Cana uștilea, așundea că laco rrom, o Brian, mulea hai lache șiave sas-le dine dab zurales. I Denise phenel so sas ande laco ilo: „I duch phagărdea mânro ilo hai ci jianglem so te mai cherav”. Pala iech timpo, așundea că codo cai sas-lo doșalo anda o accidento ci sas-les chanci cai te țâniarel leschi atenția hai te cherel-les te na mai tradel mișto. Voi manglea-pe le Iehovasche te del-la pacea ando ilo.

² Codolesche cai tradea i mașina sas pâtărdo iech dosaro penalo. Dacă arachelas-pe că si doșalo, daștilas te arăsăl phandado. Tha, o tribunalo phendea la pheiache Denise că i cris codole murșeschi încărelas catar so phenelas voi. I Denise phenel: „Simțosardem man sar cana sas man iech șinimos cai sas-lo pâtărdo pale hai sas șiuto lon pe leste”. Pala chichiva curche, i Denise sas ando tribunalo, angla codo cai andea lache iech duch cadea de bari. So phendea voi angla o judecătoro? Voi manglea lestar te sicavel mila caring codo murș. b Pala so voi terminisardea te del duma, o judecătoro astardea te rovel. Vo phendea:  „Niciechdata, ande 25 bărșa sar judecătoro, ci așundem varecas te phenel cadaia. Niciechdata, i familia cai sas duchadi ci manglea te avel iertime codo cai cărdea lenghe nasulimos. Niciechdata ci așunav dumes cai te sicaven iubirea hai iertarea”.

 3. So ajutisardea la pheia Denise te iertil?

³ So ajutisardea la pheia Denise te avel-la o zuralimos te iertil? Voi gândisardea-pe but ca i iertarea le Iehovaschi. (Mica 7:18) Cana încăras ande amare ile i bari iertarea le Iehovaschi, va avela te camas vi amen mai but te iertisaras le coaveren.

 4. So ajucărel amendar o Iehova? (Efeseni 4:32)

⁴ O Iehova camel ca vi amen te iertisaras anda sea o ilo le coaveren cadea sar vo. (Citisar Efeseni 4:32.) Vo ajucărel amendar te avas gata te iertisaras codolen cai duchaven amen. (Ps. 86:5; Luca 17:4) Ande cado articolo, va avela te dichas trin buchia cai va ajutina amen te iertisaras mai but.

NA GARAV TUTAR SO SI ANDE CHIO ILO

 5. Cadea sar phenel-pe andel Proverbe 12:18, so daștil te avel ande amaro ilo cana varecon duchavel amen?

⁵ Daisaras te avas zurales duchade cana varecon cherel sau phenel amenghe vareso, vi mai but cana si iech amal pașardo sau iech jeno anda amari familia. (Ps. 55:12-14) Poiechdata, cana amaro ilo silo duchado, daisaras te simțosaras amen sar cana pusavel amen iech sabia. (Citisar Proverbe 12:18.) Daisaras te alosaras te garavas amendar so si ande amaro ilo sau te cheras amen că ci dichas so simțosaras. Tha, cana cheras cadea, si sar cana sam pusade catar iech sabia hai mechas-la code. Ci daisaras te ajucăras ca amari duch te sastiarel-pe dacă garavas amendar so si ande amaro ilo.

 6. So daștil te avel amenghe te cheras cana varecon duchavel amen?

⁶ Cana varecon duchavel amen, daștil-pe că holiaras amen sigo. I Biblia phenel că cadaia si vareso normalo. Tha, voi zuriarel amen te na așias holiarde. (Ps. 4:4; Ef. 4:26) Sostar? Anda codoia că amari holi daștil te îngărel amen te cheras vareso nasul. O mai butivar, i holi ci anel chanci lașio. (Iac. 1:20) Te na bâstras că te holiaras amen si vareso normalo, tha te așias holiarde si iech alosarimos.

 7. So mai daștil te avel ande amaro ilo cana varecon duchavel amen?

⁷ Cana le coaver duchaven amen, daisaras te simțosaras vi aver buchia nasul ande amaro ilo. Sar exemplo, iech phei cai bușiol Ann phenel: „Cana somas țâni, mânro dad mechlea mânra deia hai căsătorisardea-pe la jiuvliasa cai sas pochindi te lel sama pe mande. Simțosardem că mechle man corcori. Pala codoia, cana len sas-len șiave, simțosardem că von line mânro than. Barilem le gândosa că mânro dad hai mânri dei ci camenas man”. I Georgette, iech aver phei, phenel so sas ande laco ilo cana laco rrom phirdea aver varecasa: „Samas amala încă de cana samas țâne șiave. Cărdeam pionierato ande iech than. Prin sea so cărdea, phagărdea mânro ilo”. Hai iech phei po anav Naomi phenel: „Niciechdata ci nachlea prin mânri goghi că mânro rrom daștilas te duchavel man cadea de but. Cana phendea manghe că dichlea materialea pornografico garades, simțosardem man hohadi”.

 8. a) Sostar trebulas te iertisaras le coaveren? b) So miștimata si amen cana iertisaras? (Dich vi o chenarii „ So daștis te cheres cana varecon duchadea chio ilo prea but?”.)

⁸ Ci daisaras te paruvas so phenen hai cheren  le coaver, tha daisaras te alosaras so te cheras amen cana le coaver duchaven amen. I mai lași buchi cai daisaras te cheras-la si te iertisaras. Sostar? Anda codoia că iubisaras le Iehovas hai camas te iertisaras, cadea sar manghel vo amendar. Dacă așias holiarde hai ci iertisaras, daștil-pe că va avela te cheras amenghe nasul hai te rimosaras amaro sastimos. (Prov. 14:17, 29, 30) Iech phei cai bușiol Christine phenel: „Cana i duch pusavel mânro ilo, ci mai asav cadea de but. Astarav te hav hamos cai na-i sastevesto, ci mai daștiv te sovav mișto hai si manghe pharo te încărav tela o controlo so si man ando ilo. Hai sea cadal buchia cheren man te na mai hachiarav man mișto mânre rromesa hai le manușența de pașa mande”.

 9. Sostar trebulas te na mai încăras holi ande amaro ilo?

⁹ Chiar cana o manuș cai duchadea amen ci manghel pesche niciechdata iertarea amendar, daisaras te țâniaras o nasulimos cai cărdea-les amenghe. Sar? I Georgette, anda savi deam duma mai anglal, phenel: „Sas manghe pharo te na mai încărav holi caring o rrom cai sas-man mai anglal, tha, ji la urmă, daisardem. Cadaia andea manghe iech bari pacea ando ilo”. Cana ci încăras holi, ferisaras amaro ilo catar le buchia nasul cai daștil te anel-len cadaia. Mai but, cheras vi vareso lașio anda amende: daisaras te jias angle hai te bucurisaras amen pale viațatar. (Prov. 11:17) Tha so te cheras dacă, pala so hachiardeam so si ande amaro ilo, ci sam gata te iertisaras?

SAR TE NA MAI AVES HOLIARDO SAU DUCHADO

10. Sostar trebul te nachel timpo caște sastiaras amaro ilo? (Dich vi le imagini.)

¹⁰ So daștis te cheres caște na mai aves holiardo? O timpo daștil te ajutil tut te meches palal chi duch. Pala so jial co doctoro, iech manuș cai sas-lo dino dab zurales, siles nevoia timpostar caște sastiarel-pe. Sa cadea, vi amen si amen nevoia timpostar caște sastiaras amaro ilo angla te iertisaras varecas. (Ecl. 3:3; 1 Pet. 1:22)

11. a) Sar daștil te ajutil tut o manglimos te iertis? b) Cadea sar sicavel-pe andel materialea video catar i nota de telal, sar daștis te iertis?

¹¹ Mang le Iehovas te ajutil tut te iertisares. c  I Ann, anda savi deam duma mai anglal, phenel sar ajutisardea-la o manglimos: „Manglem le Iehovas te iertil savoren anda mânri familia, anda le buchia cai cărdeam-len. Pala codoia, cărdem iech lil mânre dadesche hai lesca rromniache, ande savo phendem lenghe că iertisardem-len”. I Ann phenel că ci sas lache ușoro te cherel cadaia. Tha voi mai phenel: „Ajucărav ca ande iech ghies, sea so cărdem caște iertisarav cadea sar o Iehova, te zuriarel mânre dades hai lesca rromnia te camen vi von te pașion le Iehovastar”.

12. Sostar trebul te pachias amen ando Iehova hai na ande amaro ilo? (Proverbe 3:5, 6)

¹² Si importanto te pachias amen ando Iehova, na ande amaro ilo. (Citisar Proverbe 3:5, 6.) Vo jianel sea o timpo so si mai mișto anda amende. (Is. 55:8, 9) Hai niciechdata ci va manghela vareso amendar cai cherel amenghe nasul. Cadea că, cana zuriarel amen te iertisaras, daisaras te pachias că cadai buchi si ande amaro miștimos. (Ps. 40:4; Is. 48:17, 18) Tha, dacă pachias amen ande amaro ilo, daștil-pe că ci va avela te daisaras te iertisaras niciechdata. (Prov. 14:12; Ier. 17:9) I Naomi, anda savi deam duma mai anglal, phenel: „Co începuto, pachiaiem că, pala so mânro rrom dichlea materialea pornografico, daștiv te alosarav te na iertiv-les. Sas manghe dar că va duchavela man pale sau că va bâstrela i bari duch cai andea-la manghe. Gândisardem man că orisar o Iehova hachiarel so si ande mânro ilo. Tha, ji la urmă, dem mânri sama că o Iehova hachiarel so si ande mânro ilo, tha cadaia ci însemnol că vo dichel lașe iachența so cherav. Vo jianel so simțosarav hai că si man nevoia timpostar caște sastiarav mânro ilo. Cu sea cadala, vo camel te iertiv”.

BARIAR ANDE CHIO ILO SO SI LAȘIO

13. Cadea sar phenel-pe ando Romani 12:18-21, so trebul te cheras?

¹³ Cana iertisaras varecas cai duchadea amen, camas te cheras mai but sar te na das duma anda so întâmplosardea-pe. Dacă codo cai duchadea amen si iech phral sau iech phei, camas te rodas i pacea lența. (Mat. 5:23, 24) Ando than te holiaras amen, alosaras te sicavas mila hai te iertisaras. (Citisar Romani  12:18-21; 1 Pet. 3:9) So va ajutila amen te cheras cadaia?

14. So trebul te das amari zor te cheras hai sostar?

¹⁴ Trebul te das amari zor te dichas le manușes cai duchadea amen cadea sar dichel-les o Iehova. Vo alosarel te rodel so si mișto andel manușa. (2 Cron. 16:9; Ps. 130:3) O mai butivar, arachas so rodas andel manușa – ori buchia lașe, ori buchia nasul. Cana rodas so si mișto ande le coaver, va avela amenghe mai ușoro te iertisaras-len. Sar exemplo, iech phral po anav Jarrod phenel: „Si manghe mai ușoro te iertiv ieche phrales cana gândiv man che lesche lașe buchia, ando than te gândiv man ca so cărdea manghe”.

15. Sostar avelas mișto te phenes ieche manușesche că iertisardean-les?

¹⁵ Iech aver buchi importanto cai daisaras te cheras-la si te phenas codole manușesche că iertisardeam-les. Sostar? Ita so phenel i Naomi: „Mânro rrom pușlea man: «Iertisardean man?». Camlem te phenav lesche parpale: «Iertisardem tut!», tha ci daisardem te phenav cadaia. Ande codo momento, dem mânri  sama că ci iertisardem-les ciaces ande mânro ilo. Ando timpo, daisardem te chidav o zuralimos anda mande hai te phenav lesche: «Iertisardem tut!». Ci avilea manghe te pachiav sar lea-pe iech pharimos opral o ilo mânre rromesco, savesche iacha sas pherde asfa. Hai vi me simțosardem că phandadea-pe iech vremea nasul ande mânri viața. Anda codo ghies, astardem te avel man pale pachiamos ande mânro rrom hai acana sam pale le mai lașe amala”.

16. So sichilean anda i iertarea?

¹⁶ O Iehova ajucărel te avas iertători. (Col. 3:13) Cu sea cadala, poiechdata daștil te avel pharo te iertisaras le coaveren. Tha daisaras te cheras cadaia dacă ci garavas amendar so si ande amaro ilo hai dacă das amari zor te mechas palal i holi hai i duch. Pala codoia, va avela te bariaras ande amaro ilo le lașe buchia. (Dich vi o chenarii „ Trin buchia cai daisaras te cheras-len caște iertisaras”.)

DICH LE MIȘTIMATA CAI SI TUT CANA IERTIS

17. So miștimata si amen cana iertisaras?

¹⁷ Si amen but motivea caște iertisaras. Te dichas chichiva. Ando iechto than, las amen pala amaro Dad, cai silo pherdo mila hai sam dichle mișto ande lesche iacha. (Luca 6:36) Ando duito than, pochinas parpale le Iehovas anda i iertarea cai del-la amenghe pherdo lașimos. (Mat. 6:12) Hai ando trinto than, bucurisaras amen catar iech sastimos lașio hai hachiaras amen mai mișto amare amalența.

18, 19. So întâmplosardea-pe anda codoia că i Denise iertisardea ?

¹⁸ Cana iertisaras le coaveren, daștin te aven amen miștimata cai nici na nachle prin amari goghi. Co începuto, deam duma anda i Denise, te dichas so miștimata sas-la anda codoia că iertisardea. Chiar cana voi ci jianglea chanci, o murș cai sas-lo doșalo anda o accidento camlea te mudarel-pe pala i cris. Tha, vo sas-lo cadea de uimime anda codoia că i Denise alosardea te iertil-les, că astardea te sichiol andai Biblia ieche Martorosa le Iehovasco.

¹⁹ Daștil-pe că pachias că i iertarea si iech anda le mai phare buchia cai daisaras te cheras-len. Tha, te na bâstras că cadaia daștil te anel amenghe vi le mai bare miștimata. (Mat. 5:7) Cadea că, te cheras sea so daisaras caște iertisaras cadea sar o Iehova.