Mame sănătoase, copii sănătoşi

MICUŢUL abia venit pe lume stă liniştit în braţele mamei. Pe chipul tatălui se citeşte mândria. Întrucât de asemenea clipe fericite au parte milioane de părinţi, există tendinţa de a lua naşterea fără complicaţii ca pe ceva de la sine înţeles. La urma urmei, este un proces natural — deci de ce atâtea griji?

E adevărat, în cazul majorităţii femeilor, naşterea decurge normal. Dar există şi excepţii. De aceea, viitorii părinţi trebuie să facă tot ce le stă în putinţă pentru a evita complicaţiile. Ei se informează, de pildă, din ce cauză pot apărea probleme la naştere, caută asistenţă prenatală de calitate şi iau măsuri simple pentru a reduce riscurile în timpul travaliului şi al naşterii. Să analizăm în cele ce urmează câteva sugestii utile în acest sens.

De ce pot apărea probleme la naştere

Un motiv pentru care la naştere se pot ivi probleme este lipsa unei îngrijiri medicale corespunzătoare pe parcursul sarcinii. Dr. Cheung Kam-lau, pediatru consultant în cadrul secţiei de nou-născuţi a Spitalului Prince of Wales din Hong Kong, precizează că „lipsa îngrijirii prenatale sporeşte riscurile în timpul sarcinii“. Specialistul a adăugat că „majoritatea femeilor însărcinate care nu merg la medic se aşteaptă să aducă pe lume copii sănătoşi, dolofani. Din nefericire, nu se întâmplă întotdeauna aşa“.

Vorbind despre complicaţiile pe care le poate face mama, revista Journal of the American Medical Women’s Association spune că „principalele cauze ale mortalităţii materne“ sunt hemoragiile, travaliul care progresează prea lent deoarece  capul bebeluşului este mai mare decât pelvisul mamei, infecţiile şi tensiunea arterială foarte ridicată. Pentru toate acestea există însă tratamente eficiente şi cunoscute pe scară largă, iar în majoritatea cazurilor „nu este necesară apelarea la tehnici medicale complexe“, mai precizează revista.

Asistenţa prenatală le este de folos şi copiilor. Potrivit lucrării UN Chronicle, „două treimi din copiii care mor la naştere ar putea trăi dacă atât mama, cât şi copilul“ ar fi avut parte de tratamente medicale „de rutină, accesibile şi care nu necesită aparatură medicală sofisticată“. Din păcate, multe femei însărcinate nu se informează şi au o atitudine neglijentă faţă de asistenţa prenatală, semnalează o agenţie de presă filipineză.

Cea mai bună îngrijire prenatală

„Mamele sănătoase nasc copii sănătoşi“, afirmă UN Chronicle. Lucrarea mai precizează că lipsa unei îngrijiri medicale corespunzătoare sau lipsa totală a acesteia pe parcursul sarcinii, al naşterii şi în perioada imediat următoare nu se răsfrânge negativ doar asupra mamei, ci şi asupra copilului.

În unele ţări, nu toate femeile însărcinate au posibilitatea de a apela la servicii medicale de acest gen. Poate că unele trebuie să parcurgă distanţe mari până la o unitate sanitară sau nu pot achita costurile medicale aferente. Totuşi, femeia însărcinată trebuie să facă tot posibilul să primească, cel puţin într-o oarecare măsură, îngrijire prenatală de specialitate. Acest lucru este cu atât mai important în cazul unei femei care respectă principiile enunţate în Biblie. Cuvântul lui Dumnezeu ne spune că viaţa omului, inclusiv cea a unui copil nenăscut, este sacră (Exodul 21:22, 23; * Deuteronomul 22:8).

Înseamnă oare că femeia însărcinată trebuie să meargă săptămânal la medic? Nu neapărat. Referitor la anumite complicaţii des întâlnite în timpul sarcinii şi al naşterii, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) „a constatat că femeile care au fost la doar patru consultaţii pe parcursul sarcinii“ nu au făcut complicaţii mai mari „decât cele ce fuseseră la peste 12 consultaţii“.

Rolul medicilor

Pentru ca totul să decurgă bine la naştere, medicii, mai cu seamă obstetricienii, iau următoarele măsuri:

▪ Analizează antecedentele medicale ale pacientei şi o examinează pentru a stabili ce riscuri ar putea apărea şi pentru a preveni complicaţiile atât în cazul ei, cât şi în cazul fetusului.

▪ Îi iau probe de sânge şi de urină pentru a vedea dacă pacienta are anemie, RH negativ, anumite infecţii sau boli precum diabetul, rubeola, boli cu transmitere sexuală ori o afecţiune renală, care poate provoca creşterea tensiunii arteriale.

▪ Când e cazul, i-ar putea recomanda vaccinarea antigripală şi antitetanică, dar şi vaccinarea pentru prevenirea incompatibilităţii RH. Bineînţeles, pacienta va trebui să-şi dea consimţământul.

▪ Vor recomanda probabil şi administrarea de suplimente vitaminice, îndeosebi a acidului folic.

 Când medicii identifică riscurile asociate fiecărei sarcini şi iau măsurile de precauţie necesare — sau o ajută pe mamă să facă acest lucru —, şansele unei naşteri fără complicaţii sporesc considerabil.

Reducerea riscurilor în timpul travaliului şi al naşterii

„Pentru femeia însărcinată, travaliul şi naşterea constituie perioada cea mai periculoasă“, afirmă Joy Phumaphi, în trecut director general adjunct al departamentului pentru sănătatea familiei şi a comunităţii din cadrul OMS. Cum pot fi prevenite complicaţiile grave — mai ales cele potenţial fatale — ce ar putea apărea în această perioadă critică? Măsurile sunt simple, însă trebuie luate din timp. * Ele sunt de maximă importanţă pentru femeile care refuză transfuziile de sânge din considerente biblice sau pentru cele care nu acceptă sânge din cauza riscurilor inerente (Faptele 15:20, 28, 29).

Aceste paciente trebuie să facă tot ce le stă în putinţă pentru a se asigura că medicul sau moaşa sunt competenţi şi au experienţă în aplicarea terapiilor alternative. De asemenea, ar fi înţelept ca viitorii părinţi să se asigure că personalul de la maternitate este dispus să colaboreze cu ei. * Iată două întrebări pe care ar fi bine să le puneţi medicului: 1) Ce veţi face dacă  mama sau copilul pierde mult sânge ori dacă apar alte complicaţii? 2) Dacă nu veţi fi în spital când se naşte copilul, ce măsuri veţi lua pentru ca voinţa noastră să fie respectată?

O mamă prevăzătoare îi va cere medicului să îi facă cu regularitate o hemogramă, pentru a se asigura că înaintea travaliului valorile acesteia sunt cât mai ridicate, fără a ieşi însă din parametrii normali. Dacă valorile obţinute sunt sub limitele inferioare, medicul va recomanda administrarea acidului folic şi a altor vitamine din complexul B, precum şi suplimentarea cu fier.

Medicul va ţine cont şi de alţi factori. De pildă, a observat la consultaţii că pacienta are probleme de sănătate care ar necesita atenţie deosebită? Este necesar ca viitoarea mamă să stea mai puţin în picioare şi să se odihnească mai mult? Ar trebui să ia în greutate sau să slăbească ori să facă mai multă mişcare? Trebuie să fie mai atentă la igiena corporală, inclusiv la igiena bucală?

Studiile arată că bolile gingivale sporesc, pe parcursul sarcinii, riscul instalării preeclampsiei, o complicaţie gravă caracterizată prin puseuri de tensiune, puternice dureri de cap şi edeme (acumulare excesivă de lichid în ţesuturi). * Preeclampsia poate provoca naşterea prematură şi este una dintre principalele cauze ale mortalităţii materne şi fetale, mai cu seamă în ţările în curs de dezvoltare.

Medicul va acorda atenţie până şi celui mai mic simptom de infecţie pe care l-ar putea prezenta viitoarea mamă. Iar dacă durerile naşterii se declanşează prematur, el va recomanda spitalizarea imediată, ceea ce-i poate salva mamei viaţa.

„Femeile îşi riscă viaţa pentru a da viaţă“, afirmă dr. Quazi Monirul Islam, coordonatorul iniţiativei OMS „Pentru o sarcină mai sigură“. Însă, printr-o bună îngrijire medicală în timpul sarcinii, al naşterii şi în perioada următoare, se pot evita complicaţiile şi chiar decesul. În concluzie, ocrotiţi-vă sănătatea! Dacă vreţi să aveţi un copil sănătos, trebuie să fiţi o mamă sănătoasă!

[Note de subsol]

[Text generic pe pagina 27]

Potrivit unor statistici date publicităţii în octombrie 2007, la fiecare minut moare o femeie — 536 000 pe an — din cauza complicaţiilor apărute în timpul sarcinii. (Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie)

[Text generic pe pagina 28]

„Anual 3,3 milioane de copii se nasc morţi, iar peste 4 milioane de nou-născuţi mor în primele 28 de zile de viaţă.“ (UN Chronicle)

[Chenarul de la pagina 29]

 SFATURI PENTRU FEMEILE ÎNSĂRCINATE

1. Faceţi cercetări înainte de a vă alege spitalul, medicul sau moaşa.

2. Mergeţi cu regularitate la medic. Astfel veţi stabiliţi cu medicul (cu moaşa) o relaţie de prietenie, bazată pe încredere.

3. Îngrijiţi-vă sănătatea. Dacă situaţia vă permite, luaţi vitaminele recomandate de medic. Nu luaţi în schimb medicamente (nici chiar medicamente eliberate fără prescripţie) dacă nu vi le-a recomandat medicul. Ar fi bine să nu consumaţi alcool. „Deşi s-a constatat că femeile însărcinate care consumă în exces alcool îşi pun în mare pericol copilul, nu se ştie cu exactitate dacă există o cantitate de alcool pe care mama o poate consuma fără să pericliteze sănătatea fetusului“, precizează Institutul Naţional pentru Abuzul de Alcool şi Alcoolism din SUA.

4. Dacă durerile naşterii se declanşează prematur (înainte de săptămâna a 37-a), luaţi fără întârziere legătura cu medicul sau cu maternitatea. Asistenţa medicală promptă poate preveni naşterea prematură şi complicaţiile implicite. *

5. Consemnaţi într-un document deciziile voastre legate de îngrijirea medicală. De exemplu, multe paciente au considerat util să-şi completeze din timp directiva medicală. Interesaţi-vă ce documente sunt necesare şi valabile din punct de vedere juridic în ţara voastră.

6. Aveţi grijă şi după naştere de sănătatea voastră şi de cea a copilului, îndeosebi dacă s-a născut prematur. Consultaţi pediatrul de îndată ce observaţi că micuţul nu se simte bine.

[Notă de subsol]