Lumea în obiectiv

Potrivit unui sondaj efectuat de BBC în rândul a 13 000 de oameni din 26 de ţări, „corupţia este cea mai discutată problemă a lumii“. Totuşi, sărăcia a fost considerată cea mai gravă problemă a omenirii. (BBC NEWS, MAREA BRITANIE)

„Bisericile de pe tot cuprinsul Statelor Unite au montat dispozitive de urmărire GPS pe statuetele înfăţişându-l pe pruncul Isus. În ultimii ani, în întreaga ţară, s-au înregistrat nenumărate furturi ale statuetelor cu pruncul Isus.“ (THE WEEK, SUA)

„Un comitet consultativ de pe lângă Departamentul American pentru Controlul Alimentelor şi al Medicamentelor recomandă ca persoanelor cu sindromul oboselii cronice să li se interzică donarea de sânge. Un motiv ar fi ipoteza că boala este cauzată de un retrovirus.“ (THE WALL STREET JOURNAL, SUA)

Lumina ucide bacteriile rezistente

Cercetătorii de la Universitatea Strathclyde din Glasgow (Scoţia) au elaborat o nouă tehnologie care foloseşte lumină de mare intensitate pentru a distruge bacteriile rezistente din spitale. Noua tehnică este mult mai eficientă în înlăturarea agenţilor patogeni decât simpla curăţare sau dezinfectare. „Ea foloseşte o parte a spectrului luminii vizibile pentru a excita moleculele din interiorul bacteriilor“, explică profesor John Anderson, specialist în microbiologie.

Defrişările şi malaria

Din cauza defrişărilor din pădurile tropicale, incidenţa malariei a crescut cu 50%. La această concluzie au ajuns cercetătorii care au făcut studii pe baza datelor obţinute de la 54 de unităţi sanitare din Brazilia şi pe baza imaginilor satelitare care au surprins operaţiunile de defrişare. Principalul purtător al malariei în regiunea studiată este Anopheles darlingi, o specie de ţânţar. „Terenul despădurit, cu mai multe spaţii deschise şi cu bălţi parţial luminate de soare, pare să fie habitatul ideal al acestui ţânţar“, explică Sarah Olson, coordonatoarea studiului. S-a constatat că focarele de malarie corespund zonelor masiv despădurite.

Calmar zburător

Recent, pe baza unor fotografii, s-a confirmat că unele specii de calmari zboară folosind propulsia cu jet. Biologii marini au observat că „un calmar mic de 20 de centimetri se poate lansa la o înălţime de doi metri deasupra apei şi poate înainta pe o distanţă de 10 metri dând din înotătoare şi răsucindu-şi tentaculele“, precizează revista Scientific American. Înghiţind apă şi apoi împroşcând-o afară cu putere, molusca generează suficientă forţă de propulsie pentru a sări deasupra apei. Fotografiile par să indice că, în zbor, calmarul îşi foloseşte înotătoarele pe post de aripi.