Tătarii în trecut, în prezent şi în viitor

ÎNCĂ din copilărie cunosc zicala: „Răzuiţi primul strat al rusului şi veţi descoperi tătarul“. Dintotdeauna m-am considerat rus, dar nu demult rudele mi-au spus că bunicul meu a fost tătar *. Când le împărtăşesc prietenilor mei acest lucru, unii zic că şi ei au origini tătare.

M-am bucurat să aflu câte ceva despre tătari celebri şi realizările lor în artă, sport sau alte domenii. De exemplu, Rudolf Nureiev, faimosul balerin care a revoluţionat dansul, s-a născut într-o familie de tătari din Rusia. În ţările fostei Uniuni Sovietice locuiesc aproximativ şapte milioane de tătari. Permiteţi-mi să vă prezint pe scurt fascinanta lor cultură.

Tătarii în trecut

De-a lungul mai multor secole, tătarii au fost asociaţi mereu cu mongolii şi cu turcii. În veacul al XIII-lea, ei au luat parte la campaniile militare ale conducătorului mongol Ginghis-Han. * Imperiul său a înghiţit un imens teritoriu, comparabil cu cel al fostei Uniuni Sovietice. În 1236, aproximativ 150 000 dintre războinicii săi s-au îndreptat spre Europa, mărginită la est de Munţii Ural. Aici au atacat mai întâi oraşe ruseşti.

La scurt timp după aceea, mongolii au cucerit Rusia şi au întemeiat un stat mongolo-turc. Partea vestică a acestuia este cunoscută de mulţi sub numele Hoarda de Aur, cu capitala la Sarai Batu, situată pe cursul inferior al fluviului Volga. Hoarda cuprindea o parte din Siberia, Munţii Ural, dar şi îndepărtatele lanţuri muntoase Carpaţi din Ucraina şi Caucaz din Georgia. Cnezatele ruseşti au fost obligate să plătească tribut Hoardei. În secolul al XV-lea, Hoarda s-a destrămat, formându-se astfel mai multe hanate, precum Crimeea, Astrahan şi Kazan.

Tatarstan şi capitala sa, Kazan

În prezent, Republica Tatarstan, situată în extremitatea estică a Rusiei europene, are o populaţie de 4 milioane de locuitori de diferite naţionalităţi. Se întinde pe o suprafaţă de 68 000 km² şi se ştie că este „republica cea mai dezvoltată pe plan economic din Federaţia Rusă“. Tatarstanul este unul dintre principalii producători de ţiţei şi de gaze naturale ai Rusiei. Printre industriile dezvoltate ale acestui stat se numără industria aeronautică şi cea constructoare de automobile. De asemenea, în Tatarstan sunt mai multe aeroporturi.

Kazan este un oraş modern cu un milion de locuitori, situat la confluenţa râului Kazanka cu fluviul Volga. Este unul dintre multele oraşe  din Rusia care se mândresc cu frumoase reţele de metrou. * Fiecare staţie are o anumită temă: unele au un design modern, în timp ce altele creează o atmosferă orientală sau medievală. Pereţii uneia dintre staţiile din Kazan sunt decoraţi cu 22 de mozaicuri reprezentând scene din basmele tradiţionale tătăreşti.

Universitatea Federală din Kazan a fost fondată în 1804 de ţarul rus Alexandr I şi găzduieşte una dintre cele mai mari biblioteci din Rusia. Reprezintă un centru cultural şi educaţional de prestigiu, care a influenţat dezvoltarea altor universităţi din Tatarstan. Printre cele 5 000 000 de publicaţii ale bibliotecii universitare se află şi 30 000 de manuscrise vechi, unele datând din secolul al IX-lea e.n.

Este o plăcere să te plimbi pe strada Bauman din centrul oraşului. Zona este împânzită de magazine şi cafenele care te îmbie să le treci pragul. Când am vizitat oraşul, eu şi soţia mea ne-am bucurat de o plimbare relaxantă cu vaporaşul pe Volga.

Una dintre atracţiile capitalei este celebra ei citadelă, sau kremlinul. Această fortăreaţă veche, ale cărei clădiri datează din veacul al XVI-lea, este singura fortăreaţă tătară din Rusia care s-a păstrat până în prezent. Între zidurile de piatră ale Kremlinului din Kazan se află Turnul Siuiumbeki, clădirile guvernului Republicii Tatarstan, o moschee şi o biserică ortodoxă.

În anul 2000, Kremlinul din Kazan a fost înscris în Lista patrimoniului mondial UNESCO. Pe timpul nopţii, ansamblul arhitectural capătă o măreţie aparte datorită luminilor care se reflectă în apele Volgăi.

Oamenii şi limba

Tătarii formează cea mai mare populaţie turcică din Rusia, numărând, din câte se pare, circa 5 500 000 de locuitori. Nu se ştie cu exactitate câţi tătari trăiesc pe tot cuprinsul acestei vaste ţări.

Tătara face parte din familia limbilor turcice care include azerbaidjana, başkira, iakuta,  kazaha, kârgâza, nogai, turca, turkmena, tuvina şi uzbeka. Unele dintre aceste limbi se aseamănă atât de mult între ele încât, într-o anumită măsură, vorbitorii lor se pot înţelege unii pe alţii.

În lume există milioane de vorbitori de limbi turcice. Pe străzile din oraşele Tatarstanului auzi vorbindu-se atât în tătară, cât şi în rusă. Aceste limbi sunt folosite şi în ziare, în cărţi, la radio sau la televizor. În teatrele din Tatarstan sunt puse în scenă piese în limba tătară, cu subiecte inspirate din istoria, folclorul şi viaţa cotidiană a tătarilor.

Numele magazinelor, indicatoarele rutiere şi plăcuţele cu numele străzilor din Kazan şi din alte oraşe sunt şi în rusă, şi în tătară. În limba rusă au pătruns multe cuvinte de origine tătară. În Uniunea Sovietică, tătara scrisă a suferit, în 1928, o mare transformare, trecând de la alfabetul arab la cel latin. Din 1939 încoace, tătara se scrie cu caractere chirilice asemănătoare celor ruseşti.

Tradiţii

Tătarii au fost cândva vânători şi crescători de animale. Chiar şi în prezent, bucătăria tătară conţine multe preparate pe bază de carne. De pildă, beleş este o mâncare preferată în multe familii. E un fel de plăcintă umplută cu cartofi, carne, ceapă şi condimente, care se coace la cuptor vreo două ore. Apoi „plăcinta“  se taie de faţă cu toţi membrii familiei când încă este caldă.

Dintre sărbătorile naţionale, poate cea mai veche şi cea mai cunoscută este Sabantui, care are la bază un obicei păgân. Cu acea ocazie, oamenii se rugau împreună şi aduceau jertfe zeului-soare şi spiritelor strămoşilor. Ei credeau că datorită acestor jertfe vor fi binecuvântaţi cu urmaşi, turmele lor se vor înmulţi, iar pământurile îşi vor da rodul.

Tătarii sunt mari iubitori de cai, aceştia făcând parte din cultura lor şi regăsindu-se în trecutul lor de popor nomad. De fapt, în Kazan există unul dintre cele mai frumoase hipodromuri din lume, cu 12 grajduri şi o clinică veterinară. În plus, aici a fost amenajată chiar şi o piscină pentru cai!

Tătarii în viitor

În Coran se spune: „Şi Noi am scris în Psalmi, după pomenire: «Robii Mei cei evlavioşi vor moşteni pământul»“ (Surat Al-Anbiya: 105). Se pare că acest verset a fost luat din unul dintre psalmii lui David, consemnaţi în Biblie cu mai bine de 1 500 de ani înainte de scrierea Coranului. Iată ce citim în Psalmul 37:29: „Cei drepţi vor moşteni pământul şi vor locui pentru totdeauna pe el“.

Dar din ce naţiune sau grup etnic vor face parte aceşti oameni drepţi şi fericiţi? O profeţie din Injil (scrieri din Noul Testament) ne vorbeşte despre „o mare mulţime, pe care nimeni nu putea s-o numere, din toate naţiunile, triburile, popoarele şi limbile“ (Revelaţia 7:9). Cât de minunată va fi viaţa în viitor când oameni din toate naţionalităţile vor alcătui o familie mondială unită! *

[Note de subsol]

[Chenarul de la pagina 25]

NUMELE LUI DUMNEZEU ÎN LIMBA TĂTARĂ

În cartea sa Dinnər Tarixb (Religiile lumii), scriitorul tătar M. Huzaev menţionează că Adam a fost creat de Yahve Allah, sau Iehova Dumnezeu. De asemenea, ediţia tătară a Pentateuhului, adică a primelor cinci cărţi ale Bibliei, conţine o notă de subsol la Geneza 2:4 care spune despre numele lui Dumnezeu: „Este posibil ca acest nume să se fi pronunţat Yahve în ebraica veche“.

[Chenarul de la pagina 26]

MARTORII LUI IEHOVA DIN TATARSTAN

Martorii lui Iehova din Rusia organizează cursuri de limba tătară deoarece au o dorinţă puternică de a le împărtăşi oamenilor vestea bună despre Regat. O doamnă din Tatarstan a spus: „Am fost mişcată până la lacrimi când am învăţat despre Dumnezeu în limba maternă“.

În 1973, un mic grup de Martori ai lui Iehova din Tatarstan au început să ţină întruniri în limba tătară în vederea studierii Bibliei. În anii 1990, Martorii lui Iehova au început să publice literatură biblică în această limbă. * Apoi, în 2003, s-a format în oraşul Naberejnâe Celnî prima congregaţie a Martorilor lui Iehova din Republica Tatarstan. În prezent, în Rusia sunt 8 congregaţii şi 20 de grupe de limba tătară.

În 2008, delegaţi din Astrahan, din regiunea Volgăi, din Munţii Ural, din vestul Siberiei şi din nordul îndepărtat au asistat la un congres de district în limba tătară. Acum, în Tatarstan există 36 de congregaţii şi grupe de tătară, rusă şi limbajul semnelor rusesc şi peste 2 300 de persoane le predică altora cu zel adevărul despre Dumnezeu.

[Notă de subsol]

[Chenarul/Fotografia de la pagina 27]

UN SPORTIV DEVINE PĂSTOR SPIRITUAL

Piotr Markov s-a născut într-un sat din Tatarstan în anul 1948. Vreme de 30 de ani a practicat luptele şi halterele, fiind apreciat pe plan local pentru aptitudinile sale atletice. Cu o anumită ocazie, a ridicat o greutate de 32 kg de 130 de ori. Acum, de când a devenit Martor al lui Iehova, este cunoscut pentru că le vorbeşte oamenilor despre Dumnezeu în limbile tătară şi rusă, oferindu-le astfel ajutor pentru a face faţă problemelor vieţii.

În acest fel, Piotr îl imită pe Creatorul nostru iubitor, despre care Isaia 40:11 spune: „El îşi va păstori turma ca un păstor. Va aduna mieii cu braţul său şi-i va purta la sân. Va conduce cu grijă oile care alăptează“.

[Legenda fotografiei]

Piotr este în prezent păstor spiritual

[Harta de la pagina 24]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

RUSIA

MUNŢII URAL

MOSCOVA

St. Petersburg

REPUBLICA TATARSTAN

Kazan

Fluviul Volga

[Legenda fotografiei de la pagina 25]

Kremlinul din Kazan de pe malurile râului Kazanka

[Provenienţa fotografiei]

© Michel Setboun/CORBIS

[Legenda fotografiei de la pagina 26]

„Beleş“ este un preparat alimentar apreciat de mulţi tătari