INTERVIU | RACQUEL HALL
O evreică ne explică de ce şi-a reexaminat credinţa
Racquel Hall s-a născut într-o familie de religie iudaică, mama fiind evreică israeliană, iar tatăl, austriac convertit la iudaism. Bunicii din partea mamei erau sionişti care au imigrat în Israel în 1948, an în care această ţară a devenit stat independent. Într-un interviu acordat revistei Treziţi-vă!, Racquel a explicat ce anume a determinat-o să-şi examineze cu mai mare atenţie credinţa.
Spuneţi-ne câte ceva despre trecutul dumneavoastră.
M-am născut în 1979 în Statele Unite. Când aveam trei ani, părinţii mei au divorţat. Mama m-a crescut potrivit tradiţiilor iudaice şi m-a trimis la ieşivot, şcoli iudaice. La vârsta de şapte ani, eu şi mama ne-am mutat în Israel, unde am rămas un an. Acolo am mers la şcoală într-un kibuţ, sat agricol colectiv. Apoi, ne-am mutat în Mexic.
Deşi în zona în care locuiam nu era nicio sinagogă, am continuat să practic obiceiurile iudaice. Aprindeam lumânări de Sabat, citeam din Tora şi mă rugam folosind un sidur, o carte de rugăciuni. La şcoală obişnuiam să le spun colegilor că religia mea era cea originală. Nu am citit niciodată Noul Testament, care se concentrează asupra serviciului şi a învăţăturilor lui Isus Cristos. De fapt, mama îmi spusese să nu-l citesc ca să nu mă contaminez cu învăţăturile prezentate în el.
De ce aţi decis totuşi să citiţi Noul Testament?
Când aveam 17 ani, m-am întors în Statele Unite ca să-mi termin instruirea laică. Aici, un cunoscut al meu care se declara creştin mi-a zis că viaţa mea ar fi incompletă fără Isus.
„Cei care cred în Isus sunt rătăciţi“, i-am replicat eu.
„Dar măcar ai citit Noul Testament?“, m-a întrebat el.
„Nu“, i-am răspuns.
„În cazul ăsta, nu crezi că dai dovadă de ignoranţă exprimându-ţi părerea despre ceva de care nu ai niciun habar?“, mi-a zis el.
Cuvintele lui au avut un impact profund asupra mea, căci întotdeauna mi s-a părut o prostie să emiţi păreri în necunoştinţă de cauză. Ruşinată, am luat Biblia lui acasă şi m-am apucat să citesc Noul Testament.
Ce efect au avut asupra dumneavoastră cele citite?
Spre surprinderea mea, am descoperit că scriitorii Noului Testament au fost evrei. De asemenea, cu cât citeam mai mult, cu atât îmi dădeam seama că Isus a fost un evreu bun, umil, dornic să-i ajute pe oameni, nu să-i exploateze. Chiar am mers la o bibliotecă şi am împrumutat cărţi despre el. Niciuna dintre ele însă nu m-a convins că el era Mesia. Unele îl numeau Dumnezeu, concepţie care nu mi se părea deloc logică. În definitiv, cui i s-a rugat Isus? Lui însuşi? În plus, Isus a murit. Totuşi, Biblia spune despre Dumnezeu: „Tu nu mori“. *
Cum aţi găsit răspuns la aceste întrebări?
Adevărul nu se contrazice, iar eu eram hotărâtă să găsesc adevărul. Prin urmare, m-am rugat lui Dumnezeu cu sinceritate şi cu lacrimi, iar, pentru prima oară în viaţa mea, nu m-am folosit de sidurul meu. Nici n-am terminat bine de zis rugăciunea, că cineva a bătut la uşă. Erau două Martore ale lui Iehova. Mi-au dat o publicaţie a lor, un auxiliar de studiere a Bibliei. Această publicaţie şi discuţiile pe care le-am purtat ulterior cu ele m-au convins că Martorii îşi bazează credinţa pe Biblie. De pildă, ei îl recunosc pe Isus, dar nu ca făcând parte dintr-o trinitate, ci ca fiind „Fiul lui Dumnezeu“ * şi „începutul creaţiei lui Dumnezeu“ *.
La scurt timp după aceea, m-am întors în Mexic, unde am continuat să studiez profeţiile mesianice cu Martorii. Am fost uimită să văd câte profeţii existau! Cu toate acestea, am rămas într-o oarecare măsură sceptică. Mă întrebam: A fost Isus singurul care se potrivea profilului de Mesia? N-a fost oare el doar un actor isteţ care şi-a jucat bine rolul?
Ce anume v-a risipit îndoielile?
Martorii mi-au arătat profeţii pe care niciun impostor nu le putea împlini. De pildă, cu peste 700 de ani înainte, profetul Mica spusese că Mesia avea să se nască în Betleemul din Iudeea. * Cine poate stabili locul în care să se nască? Iar Isaia a scris că Mesia urma să fie ucis ca un criminal dispreţuit, totuşi avea să fie îngropat alături de bogaţi. * Toate aceste preziceri s-au împlinit în persoana lui Isus.
Însă cea mai convingătoare dovadă a fost cea legată de genealogia lui. Biblia a spus că Mesia avea să fie un descendent al regelui David. * În vechime, evreii ţineau evidenţe genealogice atât private, cât şi publice şi, dacă Isus n-ar fi fost din linia genealogică a lui David, duşmanii lui cu siguranţă ar fi trâmbiţat acest lucru. Dar n-au făcut-o pentru că legătura lui Isus cu David era incontestabilă. Mulţimile chiar i s-au adresat numindu-l „Fiul lui David“. *
În 70 e.n., la 37 de ani după ce Isus a murit, armatele romane au distrus Ierusalimul, iar registrele genealogice fie s-au pierdut, fie au fost distruse. Deci, pentru a putea fi identificat în baza registrelor genealogice, Mesia trebuia să apară înainte de 70 e.n.
Cum v-a influenţat cunoaşterea acestor lucruri?
În Deuteronomul 18:18, 19 s-a prezis că Dumnezeu avea să ridice în Israel un profet asemenea lui Moise. Oricine „nu va asculta de cuvintele mele, pe care le va spune el în numele meu, eu însumi îi voi cere socoteală“, a spus Dumnezeu. Studiind temeinic întreaga Biblie m-am convins că Isus din Nazaret a fost acel profet.
^ par. 21 Isaia 9:6, 7; Luca 1:30–32. În Evanghelia după Matei, capitolul 1 este consemnată genealogia lui Isus pe linia tatălui, iar în Evanghelia după Luca, capitolul 3, genealogia pe linia mamei.