Speranţa ta de a trăi în Paradis — Este ea întemeiată?

„Cunosc un om în comuniune cu Cristos care . . . a fost luat în paradis.“ — 2 CORINTENI 12:2–4.

1. Ce promisiuni biblice îi impresionează pe mulţi?

PARADIS! Îţi aminteşti cum te-ai simţit când ai auzit prima oară despre promisiunea lui Dumnezeu referitoare la un paradis pământesc? Adu-ţi aminte ce sentimente ai încercat când ai aflat că ‘ochii orbilor şi urechile surzilor se vor deschide şi că pustia’ se va îmbrăca într-o frumuseţe desăvârşită! Cum ai reacţionat când ai citit profeţia care arată că lupul şi mielul, precum şi leopardul şi iedul vor locui împreună? Nu-i aşa că te-ai bucurat nespus de mult când ai citit că cei dragi care au murit vor reveni la viaţă cu perspectiva de a trăi pentru totdeauna în Paradis? — Isaia 11:6; 35:5, 6; Ioan 5:28, 29.

2, 3. a) De ce se poate spune că speranţa pe care ne-o dă Biblia nu este nefondată? b) Ce altceva ne întăreşte speranţa de a trăi în Paradis?

² Speranţa ta nu este nefondată. Ai motive să crezi în promisiunile Bibliei despre Paradis. De exemplu, tu ai încredere în promisiunea făcută de Isus tâlharului care a fost ţintuit pe stâlp: „Vei fi cu mine în Paradis“ (Luca 23:43). Consideri adevărate cuvintele: „Potrivit promisiunii sale, noi aşteptăm ceruri noi şi un pământ nou, şi în acestea va locui dreptatea“. De asemenea, tu crezi în împlinirea promisiunii că Dumnezeu ne va şterge lacrimile şi că jalea, strigătul şi durerea nu vor mai fi. Aceasta înseamnă că va exista din nou un paradis pământesc! — 2 Petru 3:13; Revelaţia 21:4.

³ Însă mai este ceva care îţi întăreşte speranţa de a trăi în Paradis. Despre ce este vorba? Dumnezeu a creat un paradis spiritual şi i-a adus pe slujitorii săi, pe creştinii de pe tot globul, să trăiască în el. Deşi expresia „paradis spiritual“ ar putea părea abstractă ori greu de înţeles, un asemenea paradis a fost prezis şi există cu adevărat!

O viziune a Paradisului

4. Ce viziune este descrisă în 2 Corinteni 12:2–4, şi, după cât se pare, cine a avut această viziune?

⁴ Să observăm ce a scris în acest sens apostolul Pavel: „Cunosc un om în comuniune cu Cristos care . . . a fost luat ca atare până la al treilea cer. Da, cunosc un astfel de om — dacă era în corp sau independent de corp, nu ştiu; Dumnezeu ştie —, că a fost luat în paradis şi a auzit cuvinte de neexprimat, care nu-i sunt permise omului să le spună“ (2 Corinteni 12:2–4). Acest pasaj urmează imediat după versetele în care Pavel îşi apără apostolatul. Biblia nu vorbeşte despre nimeni altcineva care să fi avut o astfel de experienţă. Şi, întrucât cel care relatează experienţa este Pavel, se pare că el a avut viziunea respectivă. În această viziune de provenienţă divină, ce este „paradisul“ în care a intrat Pavel? — 2 Corinteni 11:5, 23–31.

5. La ce anume nu se referă cuvântul „cer“ din viziunea lui Pavel, şi, prin urmare, ce fel de „paradis“ a văzut el?

⁵ Contextul nu lasă să se înţeleagă că expresia „al treilea cer“ s-ar referi la atmosfera pământului, la spaţiul cosmic sau la vreun univers paralel, despre care unii astrofizicieni au lansat ipoteza că există. Biblia foloseşte adesea numărul trei pentru a transmite intensitate, accentuare sau forţă sporită (Eclesiastul 4:12; Isaia 6:3; Matei 26:34, 75; Revelaţia 4:8). Astfel,  ceea ce a văzut Pavel în viziune a fost ceva măreţ, ceva de ordin spiritual.

6. Ce evenimente istorice ne ajută să înţelegem viziunea lui Pavel?

⁶ Profeţiile biblice consemnate mai înainte ne ajută să înţelegem această viziune. Întrucât poporul său din antichitate s-a dovedit infidel, Dumnezeu a decis să le permită babilonienilor să atace Iuda şi Ierusalimul. Aceasta a culminat cu distrugerea lor, care, potrivit cronologiei biblice, a avut loc în anul 607 î.e.n. Conform profeţiilor, ţara urma să rămână pustie 70 de ani; apoi Dumnezeu avea să le permită evreilor penitenţi să se întoarcă şi să restabilească închinarea adevărată. Acest lucru a avut loc începând din anul 537 î.e.n. (Deuteronomul 28:15, 62–68; 2 Împăraţi 21:10–15; 24:12–16; 25:1–4; Ieremia 29:10–14). Dar ce s-a întâmplat cu pământul ţării? Pe parcursul celor 70 de ani, acesta a fost năpădit de buruieni, a fost pârjolit de soare şi a devenit locuinţa şacalilor (Ieremia 4:26; 10:22). Însă exista o promisiune: „Iehova va mângâia Sionul şi va mângâia toate dărâmăturile lui. El va face pustia lui ca Edenul şi pământul lui uscat ca o grădină a [sau ca Paradisul, Septuaginta] DOMNULUI“. — Isaia 51:3.

7. Ce trebuia să se întâmple după cei 70 de ani în care ţara a rămas pustie?

⁷ Această promisiune s-a împlinit după cei 70 de ani. Datorită binecuvântării divine, condiţiile s-au îmbunătăţit. Încercaţi să vizualizaţi următoarea descriere: „Deşertul şi ţara fără apă se vor bucura; pustietatea se va înveseli şi va înflori ca trandafirul; se va acoperi cu flori şi se va bucura din plin, da, se va bucura cu cântece de veselie . . . Şchiopul va sări ca un cerb şi limba mutului va cânta: căci în pustie vor ţâşni ape şi în deşert torenţi; pământul ars se va schimba în iaz şi pământul uscat în izvoare de ape. În vizuina care slujea de culcuş şacalilor, vor creşte trestii şi papură“. — Isaia 35:1–7.

Un popor restabilit şi transformat

8. De unde ştim că Isaia, capitolul 35, li se aplică oamenilor?

⁸ De la pustiu la paradis! Ce transformare! Totuşi, această profeţie precum şi alte profeţii demne de încredere arătau că şi oamenii aveau să se schimbe, aşa cum pământul odinioară pustiu devenise roditor. De ce putem afirma acest lucru? Isaia se concentrează asupra ‘celor răscumpăraţi’ de Iehova care aveau să se întoarcă  în ţara lor „cu cântece de biruinţă“ şi urmau să aibă parte de „veselie şi bucurie“ (Isaia 35:10). Aceste cuvinte se refereau nu la pământul propriu-zis, ci la oameni. Iată ce a mai prezis Isaia despre cei restabiliţi în Sion: „Să fie numiţi «terebinţi ai dreptăţii», «un răsad al DOMNULUI» . . . Căci, după cum pământul face să răsară lăstarul lui, . . . aşa va face Stăpânul, DOMNUL, să răsară dreptatea şi lauda, în faţa tuturor popoarelor“. Isaia a mai spus despre poporul lui Dumnezeu: „DOMNUL te va călăuzi neîncetat . . . şi va da din nou putere oaselor tale; vei fi ca o grădină bine udată“ (Isaia 58:11; 61:3, 11; Ieremia 31:10–12). Prin urmare, aşa cum starea pământului propriu-zis urma să se îmbunătăţească, tot aşa evreii restabiliţi aveau să cunoască unele schimbări.

9. Ce „paradis“ a văzut Pavel, şi când s-a împlinit acea viziune?

⁹ Acest model istoric ne ajută să înţelegem viziunea lui Pavel. Viziunea se referă la congregaţia creştină, pe care Pavel a numit-o „ogorul cultivat al lui Dumnezeu“ şi care trebuia să fie roditoare (1 Corinteni 3:9). Când urma să se împlinească această viziune? Pavel a spus că ceea ce a văzut era o ‘revelaţie’, ceva de domeniul viitorului. El ştia că după moartea sa avea să se dezvolte o mare apostazie (2 Corinteni 12:1; Faptele 20:29, 30; 2 Tesaloniceni 2:3, 7). Odată ce apostazia s-a răspândit, creştinii adevăraţi, care păreau eclipsaţi de apostaţi, nu mai puteau fi asemănaţi cu o grădină înfloritoare. Dar închinarea adevărată avea să fie din nou înălţată. Poporul lui Dumnezeu urma să fie restabilit, iar ‘cei drepţi aveau să strălucească la fel de intens ca soarele în regatul Tatălui lor’ (Matei 13:24–30, 36–43). Acest lucru s-a întâmplat la câţiva ani după ce Regatul lui Dumnezeu a fost întemeiat în cer. Şi, de-a lungul deceniilor care au urmat, a devenit cât se poate de clar că poporul lui Dumnezeu se bucură de un paradis spiritual, pe care Pavel l-a văzut cu anticipaţie în acea viziune.

10, 11. De ce putem spune că, deşi suntem imperfecţi, trăim într-un paradis spiritual?

¹⁰ Fireşte, ştim că suntem imperfecţi; de aceea, nu ne surprinde să observăm că uneori în mijlocul nostru apar probleme, aşa cum s-a întâmplat şi în cazul creştinilor din zilele lui Pavel (1 Corinteni 1:10–13; Filipeni 4:2, 3; 2 Tesaloniceni 3:6–14). Dar să reflectăm puţin la paradisul spiritual de care ne bucurăm în prezent. Dacă înainte eram bolnavi din punct de vedere spiritual, acum suntem vindecaţi. De asemenea, dacă înainte sufeream de foame în sens spiritual, acum avem hrană spirituală din abundenţă. Poporul lui Dumnezeu nu se mai chinuieşte într-o ţară spirituală aridă, ci se  bucură de aprobarea divină şi de o ploaie de binecuvântări (Isaia 35:1, 7). Slujitorii lui Dumnezeu nu se mai află într-un întuneric spiritual asemănător celui dintr-o temniţă, ci văd lumina libertăţii şi a favorii divine. Mulţi care odinioară erau „surzi“ la profeţiile Bibliei au ajuns să audă, adică să înţeleagă Scripturile (Isaia 35:5). De exemplu, milioane de Martori ai lui Iehova de pe întregul pământ au studiat verset cu verset profeţia lui Daniel. Apoi au analizat în amănunţime fiecare capitol al cărţii biblice Isaia. Nu este această hrană spirituală înviorătoare o dovadă concludentă a existenţei paradisului nostru spiritual?

¹¹ Să luăm în calcul şi schimbările pe care le-au făcut în personalitate oameni sinceri din toate mediile sociale deoarece s-au străduit să înţeleagă şi să aplice Cuvântul lui Dumnezeu. În esenţă, ei au depus eforturi să înlăture din personalitatea lor trăsăturile animalice. Probabil că şi tu ai avut rezultate deosebite în această privinţă, la fel ca surorile şi fraţii tăi spirituali (Coloseni 3:8–14). Astfel, ca membru al unei congregaţii a Martorilor lui Iehova, tu eşti în compania unor oameni care sunt mai paşnici şi mai plăcuţi. Desigur, ei nu sunt încă perfecţi, dar nici nu sunt asemenea unor lei feroce sau altor fiare sălbatice de pradă (Isaia 35:9). Ce dovedeşte atmosfera spirituală paşnică din mijlocul nostru? Este evident că trăim într-un cadru numit pe drept cuvânt paradis spiritual. Iar paradisul spiritual prefigurează paradisul pământesc în care vom putea trăi dacă îi rămânem loiali lui Dumnezeu.

12, 13. Ce trebuie să facem ca să rămânem în paradisul spiritual?

¹² Însă mai există ceva ce nu trebuie să scăpăm din vedere. Dumnezeu le-a spus israeliţilor: „Să păziţi toate poruncile pe care vi le poruncesc eu astăzi, ca să fiţi puternici şi să intraţi în stăpânirea ţării în care veţi trece ca s-o luaţi în stăpânire“ (Deuteronomul 11:8). În Leviticul 20:22, 24 se face referire la aceeaşi ţară: „Să respectaţi toate rânduielile Mele şi toate poruncile Mele şi să le împliniţi, pentru ca ţara în care vă duc să vă aşez să nu vă verse din gura ei. V-am spus: «Voi le veţi stăpâni ţara; Eu vă voi da-o în stăpânire: o ţară în care curge lapte şi miere»“. Da, israeliţii puteau să ia în stăpânire Ţara Promisă numai dacă erau în relaţii bune cu Iehova Dumnezeu. Însă israeliţii nu au ascultat de Dumnezeu, iar el a permis ca babilonienii să-i cucerească şi să-i înlăture din ţara lor.

¹³ Poate că ne plac multe lucruri din acest paradis spiritual. Cadrul este încântător şi liniştitor. Suntem în relaţii paşnice cu creştini care au luptat ca să renunţe la trăsături animalice şi care acum se străduiesc să fie buni şi să-i ajute pe alţii. Însă, dacă vrem să rămânem în paradisul spiritual, trebuie să fim în relaţii bune nu numai cu aceştia. Este necesar să fim în relaţii bune şi cu Iehova şi să facem voinţa sa (Mica 6:8). Am intrat de bunăvoie în acest paradis spiritual, dar ne-am putea îndepărta de el sau am putea fi daţi afară din el dacă nu depunem eforturi să ne ocrotim prietenia cu Dumnezeu.

14. Ce ne poate ajuta să rămânem în paradisul spiritual?

¹⁴ Pentru a putea face acest lucru este important să continuăm să ne întărim prin Cuvântul lui Dumnezeu. Să remarcăm limbajul figurativ folosit în Psalmul 1:1–3: „Ferice de omul care nu se duce la sfatul celor răi . . .; ci îşi găseşte plăcerea în Legea DOMNULUI şi zi şi noapte cugetă la Legea Lui. El va fi ca un pom sădit lângă nişte pâraie de apă, care îşi dă rodul la timpul său şi a cărui frunză nu se veştejeşte; tot ce începe, duce la bun sfârşit“. În plus, publicaţiile biblice, furnizate de clasa sclavului fidel şi prevăzător, sunt hrana noastră spirituală în paradisul spiritual în care trăim. — Matei 24:45–47.

Să avem o imagine şi mai clară a Paradisului

15. De ce nu a putut Moise să-i conducă pe israeliţi în Ţara Promisă, dar ce a văzut el?

¹⁵ Să analizăm o altă imagine anticipată a Paradisului. După ce Israelul a peregrinat prin  pustiu 40 de ani, Moise a condus poporul pe Câmpiile Moabului, la est de râul Iordan. Deoarece Moise greşise, Iehova a hotărât ca nu Moise să fie cel care să conducă Israelul dincolo de Iordan (Numeri 20:7–12; 27:12, 13). Moise l-a implorat pe Dumnezeu: „Lasă-mă, Te rog, să trec şi să văd ţara aceea bună de dincolo de Iordan“. Deşi nu a intrat în Ţara Promisă, după ce a urcat pe muntele Pisga şi a privit câteva dintre regiunile ţării, Moise trebuie să-şi fi dat seama că era o ‘ţară bună’. Cum credeţi că arăta acea ţară? — Deuteronomul 3:25–27.

16, 17. a) Ce deosebire există între modul în care arăta Ţara Promisă în timpurile biblice şi modul în care arată ea în prezent? b) De ce putem crede că Ţara Promisă a fost cândva ca un paradis?

¹⁶ Dacă vă gândiţi doar la cum arată în prezent cea mai mare parte a acelei regiuni, probabil vă imaginaţi că şi în trecut era un ţinut arid, cu deşerturi nisipoase şi stâncoase, pârjolite de soare. Totuşi, avem motive să credem că în timpurile biblice întreaga regiune arăta cu totul altfel. În revista Scientific American, dr. Walter Lowdermilk, expert în agronomie, a explicat că pământul din această zonă a fost „distrus din cauza a o mie de ani de abuzuri“. El a scris: „‘Deşertul’ care a înlocuit ţara cândva înfloritoare este opera omului, nu a naturii“. De fapt, studiile sale au indicat că „această ţară a fost cândva un paradis pastoral“. Aşadar, omul prin abuzurile lui a distrus acel „paradis pastoral“. *

¹⁷ Dacă medităm la cele citite în Biblie, înţelegem că această concluzie este logică. Să ne amintim ce i-a promis Iehova poporului său prin Moise: „Ţara pe care o veţi stăpâni este o ţară cu munţi şi văi care se adapă din ploaia cerului, o ţară de care îngrijeşte DOMNUL Dumnezeul tău“. — Deuteronomul 11:8–12.

18. De ce putem spune că Isaia 35:2 le sugera israeliţilor exilaţi cum avea să arate Ţara Promisă?

¹⁸ În Ţara Promisă exista o vegetaţie luxuriantă şi un pământ roditor, astfel că simpla menţionare a unor localităţi le evoca evreilor condiţii asemănătoare unui paradis. Lucrul acesta reiese clar din profeţia consemnată în Isaia, capitolul 35, care a avut o primă împlinire când israeliţii s-au întors din Babilon. Isaia a prezis: „Se va acoperi cu flori şi se va bucura din plin, da, se va bucura cu cântece de veselie, căci i se va da slava Libanului, strălucirea Carmelului şi a Saronului. Vor vedea slava DOMNULUI, măreţia Dumnezeului nostru“ (Isaia 35:2). Referirile la Liban, Carmel şi Saron trebuie să le fi evocat  evreilor imaginea unor locuri încântătoare, a unor locuri dragi.

19, 20. a) Descrieţi zona Saronului din timpurile biblice. b) Care este o modalitate de a ne întări speranţa vieţii în Paradis?

¹⁹ Să ne gândim, de pildă, la Saron, o câmpie litorală aflată între dealurile Samariei şi Marea cea Mare, sau Marea Mediterană (vezi fotografia de la pagina 10). Saronul era cunoscut ca o zonă frumoasă şi cu pământ fertil. Fiind bine udată, această regiune avea păşuni bogate, iar partea de nord era plină de păduri de stejar (1 Cronici 27:29; Cântarea Cântărilor 2:1; Isaia 65:10). Astfel Isaia 35:2 vorbea despre o viitoare restabilire şi despre o ţară înfloritoare, care avea să devină asemenea unui paradis. Această profeţie îndreaptă atenţia şi spre un încântător paradis spiritual, fiind în concordanţă cu viziunea de mai târziu a lui Pavel. În fine, această profeţie, precum şi alte profeţii ne întăresc speranţa de a trăi într-un paradis pământesc.

²⁰ În timp ce locuim în paradisul spiritual, putem învăţa să-l apreciem şi mai mult şi ne putem întări speranţa de a vedea pământul transformat din nou în Paradis. În ce fel? Căutând să înţelegem mai bine ceea ce citim din Biblie. În multe descrieri şi profeţii biblice sunt menţionate unele locuri concrete. Aţi dori să ştiţi unde se aflau aceste locuri şi ce legătură exista între ele şi alte regiuni geografice? În următorul articol vom vedea cum puteţi face acest lucru şi ce foloase veţi avea procedând astfel.

[Notă de subsol]

Vă amintiţi?

• Ce „paradis“ a văzut apostolul Pavel în viziune?

• Care a fost prima împlinire a profeţiei din Isaia, capitolul 35, şi ce legătură există între aceasta şi ceea ce a văzut Pavel în viziune?

• Cum ne putem spori aprecierea pentru paradisul nostru spiritual şi pentru speranţa de a trăi în Paradis pe pământ?

[Întrebări de studiu]

[Legenda fotografiei de la pagina 10]

Câmpia Saronului, o regiune roditoare din Ţara Promisă

[Provenienţa fotografiei]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

[Legenda ilustraţiei de la pagina 12]

Moise şi-a dat seama că era o ‘ţară bună’