Salt la conţinut

Salt la cuprins

„Ne-a obligat să acceptăm“

„Ne-a obligat să acceptăm“

„Ne-a obligat să acceptăm“

POPOARELE orientale sunt binecunoscute pentru ospitalitatea lor. De exemplu, în India, o familie preferă să nu mănânce ca să aibă ce să-i pună pe masă unui musafir neaşteptat. În Iran, o gospodină are întotdeauna grijă ca frigiderul să fie plin pentru a putea fi o gazdă bună în caz că ar primi vizita unor musafiri.

Generozitatea este o calitate pe care au manifestat-o mulţi oameni despre care vorbeşte Biblia. Un exemplu remarcabil este Lidia, din câte se pare o prozelită care locuia în Filipi, principalul oraş din provincia Macedoniei. Într-o zi de sabat, apostolul Pavel şi cei care îl însoţeau în lucrarea itinerantă le-au vorbit unor femei care se adunaseră lângă un râu din afara oraşului Filipi. Printre ele se afla şi Lidia. În timp ce Pavel depunea mărturie, Dumnezeu a deschis inima Lidiei. Ca urmare, atât ea, cât şi alţi membri ai familiei ei s-au botezat. „Dacă m-aţi considerat fidelă lui Iehova, intraţi în casa mea“, i-a implorat ea pe Pavel şi pe tovarăşii lui. Luca, unul dintre însoţitorii lui Pavel, spune: „Ne-a obligat să acceptăm“. — Faptele 16:11–15.

La fel ca Lidia, creştinii de azi sunt ospitalieri cu colaboratorii lor în credinţă, de pildă invitându-i la ei acasă pe supraveghetorii itineranţi şi pe soţiile lor. Chiar ‘îi obligă să accepte’, ca să spunem aşa! Aceste gazde ospitaliere se bucură în schimb de conversaţii ziditoare şi de compania plăcută a fraţilor lor spirituali. Deşi majoritatea Martorilor lui Iehova nu au multe posibilităţi materiale, ei ‘urmează calea ospitalităţii’ (Romani 12:13; Evrei 13:2). Dărnicia lor le aduce fericire. Cât de adevărate sunt cuvintele lui Isus: „Este mai multă fericire în a da decât în a primi“! — Faptele 20:35.