Arătaţi respect faţă de darul divin al căsătoriei!
Arătaţi respect faţă de darul divin al căsătoriei!
„Iată de ce va lăsa bărbatul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va alipi de soţia sa şi vor deveni o singură carne.“ (GEN. 2:24)
1. De ce merită Iehova respectul nostru?
IEHOVA DUMNEZEU, Fondatorul căsătoriei, merită, cu siguranţă, respectul nostru. În calitate de Creator, Suveran şi Tată ceresc, el este descris în mod potrivit drept Cel care dă „orice dar bun şi orice cadou perfect“ (Iac. 1:17; Rev. 4:11). Aceasta este o dovadă a iubirii sale nemărginite (1 Ioan 4:8). Tot ce ne învaţă, tot ce pretinde de la noi şi tot ce ne dă este numai spre folosul nostru (Is. 48:17).
2. Ce instrucţiuni i-a dat Iehova primului cuplu?
2 Potrivit Bibliei, căsătoria este unul dintre aceste daruri ‘bune’ de la Dumnezeu (Rut 1:9; 2:12). Când a încheiat prima căsătorie, Iehova le-a dat lui Adam şi Evei instrucţiuni concrete pentru a avea o căsnicie reuşită. (Citeşte Matei 19:4–6.) Dacă ar fi respectat îndrumarea divină, ar fi avut parte de fericire veşnică. Totuşi, ei au nesocotit cu nesăbuinţă porunca lui Dumnezeu şi au suferit consecinţe foarte grave (Gen. 3:6–13, 16–19, 23).
3, 4. a) Cum arată mulţi oameni din prezent lipsă de respect atât faţă de căsătorie, cât şi faţă de Iehova Dumnezeu? b) Ce exemple vom analiza în acest articol?
3 La fel ca primul cuplu, mulţi oameni din prezent acordă puţină atenţie îndrumării lui Iehova sau chiar o ignoră cu desăvârşire când iau decizii privitoare la căsătorie sau la viaţa de familie. Unii resping complet ideea de căsătorie, în timp ce alţii încearcă să o redefinească în funcţie de propriile preferinţe (Rom. 1:24–32; 2 Tim. 3:1–5). Ei nu consideră căsătoria un dar de la Dumnezeu. Astfel, nearătând respect pentru acest dar, ei nu arată respect nici faţă de Cel care l-a oferit, Iehova Dumnezeu.
4 Chiar şi unii slujitori ai lui Iehova pierd uneori din vedere modul în care priveşte el căsătoria. Unele cupluri creştine decid să se separe sau divorţează fără să aibă un motiv biblic. Cum poate fi evitată această situaţie? Cum contribuie îndrumarea divină din Geneza 2:24 la consolidarea căsniciei? Şi cum se pot pregăti pentru căsătorie cei care se gândesc la acest pas? În continuare vom vorbi despre trei căsnicii fericite din timpurile biblice, care scot în evidenţă că respectul pentru Iehova este un factor vital pentru a avea o căsnicie trainică.
Păstraţi-vă loialitatea!
5, 6. a) Ce anume trebuie să fi pus la încercare loialitatea lui Zaharia şi a Elisabetei? b) Cum le-a fost răsplătită loialitatea?
5 De-a lungul vieţii, Zaharia şi Elisabeta au luat decizii corecte şi s-au dovedit loiali. Amândoi şi-au ales un tovarăş de viaţă cu preocupări spirituale. Zaharia îşi îndeplinea cu fidelitate sarcinile preoţeşti şi amândoi se străduiau să respecte cât mai bine Legea lui Dumnezeu. În mod sigur, aveau multe motive să fie recunoscători. Cu toate acestea, dacă ai fi mers la ei acasă, în Iuda, ţi-ai fi dat seama imediat că lipsea ceva: copiii. Elisabeta nu putea avea copii. Mai mult, amândoi erau înaintaţi în vârstă (Luca 1:5–7).
6 În Israelul antic se punea mare accent pe faptul de a avea copii, iar familiile erau, în general, numeroase (1 Sam. 1:2, 6, 10; Ps. 128:3, 4). Unii israeliţi divorţau de soţiile lor dacă acestea nu puteau să aibă copii, dovedindu-se astfel neloiali. Zaharia însă a fost loial şi n-a părăsit-o pe Elisabeta. Nici el, nici soţia sa n-au căutat să renunţe cu uşurinţă la căsnicia lor. Deşi au fost trişti pentru că nu puteau avea copii, ei au continuat să fie loiali, atât faţă de Iehova, cât şi unul faţă de celălalt. După un timp, Iehova i-a binecuvântat în mod miraculos cu un fiu născut la bătrâneţe (Luca 1:8–14).
7. În ce fel şi-a mai demonstrat Elisabeta loialitatea faţă de soţul ei?
7 Loialitatea demnă de laudă a Elisabetei s-a remarcat şi într-un alt fel. Când s-a născut Ioan, fiul lor, Zaharia nu putea vorbi; el fusese pedepsit pentru că a pus la îndoială cuvintele îngerului trimis de Dumnezeu. Însă, foarte probabil, Zaharia i-a comunicat într-un anumit fel soţiei sale că îngerul lui Iehova i-a spus să-i pună copilului numele „Ioan“. Deşi vecinii şi rudele doreau ca băiatul să poarte numele tatălui său, Elisabeta a respectat cu loialitate instrucţiunile soţului ei. Ea a spus: „Nu, ci se va numi Ioan“ (Luca 1:59–63).
8, 9. a) Cum contribuie loialitatea la consolidarea căsniciei? b) Menţionaţi câteva modalităţi concrete prin care soţul şi soţia arată loialitate.
8 La fel ca Zaharia şi Elisabeta, şi cuplurile din prezent se confruntă cu dezamăgiri şi cu diferite încercări. O căsnicie în care nu există loialitate nu va rezista. Flirtul, pornografia, adulterul şi alte lucruri care ameninţă căsnicia pot distruge iremediabil încrederea dintre partenerii conjugali. Iar când nu mai există încredere, şi iubirea începe să se răcească. În anumite privinţe, loialitatea se aseamănă cu un zid care protejează o casă împotriva musafirilor nepoftiţi şi a diferitelor ameninţări, oferindu-le, într-o anumită măsură, siguranţă celor dinăuntru. Cu alte cuvinte, când soţul şi soţia sunt loiali unul faţă de altul, ei se simt în siguranţă şi îşi pot deschide inima unul înaintea celuilalt, făcând astfel ca iubirea dintre ei să înflorească. Într-adevăr, loialitatea este vitală!
9 Iehova i-a spus lui Adam că bărbatul îi va lăsa „pe tatăl său şi pe mama sa şi se va alipi de soţia sa“ (Gen. 2:24). Ce înseamnă aceasta? Relaţiile pe care cei doi le aveau cu prietenii şi cu rudele înainte de căsătorie trebuie să ocupe acum un alt loc. Atât soţul, cât şi soţia trebuie să-şi acorde timp şi atenţie în primul rând unul altuia. Prietenii şi rudele nu mai au prioritate. În plus, cei doi nu trebuie să le permită părinţilor să se amestece în deciziile sau în neînţelegerile lor; ei trebuie acum ‘să se alipească’ unul de celălalt. Aceasta este îndrumarea lui Dumnezeu.
10. Ce-i poate ajuta pe cei căsătoriţi să-şi păstreze loialitatea?
10 Chiar şi în familiile dezbinate pe plan religios, loialitatea aduce foloase. O soră al cărei soţ nu este la adevăr spune: „Îi sunt foarte recunoscătoare lui Iehova pentru că m-a învăţat să-i fiu supusă soţului meu şi să-l respect profund. Întrucât mi-am păstrat loialitatea, am avut parte de 47 de ani de iubire şi respect“ (1 Cor. 7:10, 11; 1 Pet. 3:1, 2). Aşadar, fă tot posibilul ca tovarăşul tău de viaţă să se simtă în siguranţă. Prin cuvinte şi fapte, caută modalităţi de a-l asigura că, pentru tine, el sau ea este cea mai importantă persoană de pe pământ. Atât cât depinde de tine, nu permite ca nimeni şi nimic să se interpună între voi. (Citeşte Proverbele 5:15–20.) Ron şi Jeannette, care sunt căsătoriţi de peste 35 de ani, afirmă: „Întrucât respectăm cu loialitate cerinţele lui Dumnezeu, avem o căsnicie fericită şi reuşită“.
Unitatea consolidează căsnicia
11, 12. Cum au colaborat Aquila şi Priscila: a) acasă?, b) în munca laică?, c) în serviciul creştin?
11 Când a vorbit despre prietenii săi apropiaţi Aquila şi Priscila, apostolul Pavel nu i-a menţionat niciodată separat. Acest cuplu unit ilustrează bine la ce s-a referit Dumnezeu când a spus că soţul şi soţia trebuie să devină „o singură carne“ (Gen. 2:24). Aquila şi Priscila au fost mereu împreună: acasă, în munca laică şi în serviciul creştin. De exemplu, când Pavel a vizitat prima oară Corintul, cei doi l-au găzduit cu bucurie. După cât se pare, pentru un timp, casa lor a fost un loc important în care Pavel şi-a desfăşurat activitatea. Mai târziu, în Efes, Aquila şi Priscila şi-au pus casa la dispoziţie pentru întrunirile congregaţiei şi, împreună, i-au ajutat pe cei noi, cum a fost Apolo, să facă progrese spirituale (Fap. 18:2, 18–26). Acest cuplu zelos a mers apoi la Roma. Şi aici, întrunirile congregaţiei se ţineau în casa lor. Ulterior, ei s-au întors la Efes, unde au continuat să-şi întărească fraţii de credinţă (Rom. 16:3–5).
12 O vreme, Aquila şi Priscila au lucrat alături de Pavel la confecţionarea de corturi, meseria lor comună. Şi de această dată, cei doi sunt menţionaţi împreună, în timp ce colaborează fără ca între ei să existe un spirit de competiţie sau certuri (Fap. 18:3). Însă ceea ce a contribuit la buna spiritualitate a familiei lor a fost, cu siguranţă, timpul petrecut împreună în activităţile creştine. Indiferent că s-au aflat în Corint, în Efes sau în Roma, ei şi-au făcut reputaţia de ‘colaboratori în Cristos Isus’ (Rom. 16:3). Oriunde au slujit, Aquila şi Priscila au lucrat umăr la umăr, contribuind la progresul lucrării de predicare a Regatului.
13, 14. a) Ce anume ar putea ameninţa unitatea căsniciei? b) Ce pot face soţul şi soţia pentru a-şi consolida căsnicia, fiind astfel din ce în ce mai mult „o singură carne“?
13 Într-adevăr, când soţul şi soţia sunt uniţi în ce priveşte obiectivele şi activităţile, căsnicia lor se va consolida (Ecl. 4:9, 10). Din păcate însă, multe cupluri din prezent petrec puţin timp împreună. Fiecare lucrează ore în şir la propriul loc de muncă. Alţii călătoresc foarte mult în interes de serviciu sau lucrează în străinătate pentru a trimite bani acasă. Unii parteneri conjugali se izolează chiar şi când sunt acasă. Televizorul, hobbyurile, sportul, jocurile video sau internetul le răpesc mult timp. Se întâmplă acest lucru şi în familia voastră? Dacă da, puteţi face unele schimbări pentru a petrece mai mult timp împreună? De exemplu, colaboraţi în unele activităţi zilnice, cum ar fi pregătirea mesei, spălatul vaselor sau alte treburi casnice. Sau aţi putea să vă îngrijiţi împreună de copii ori de părinţii în vârstă.
14 Însă cel mai important lucru este să petreceţi timp împreună în activităţi spirituale. De pildă, analizaţi textul zilei şi contribuiţi fiecare la închinarea în familie; aceste ocazii excelente vă ajută să aveţi acelaşi mod de gândire şi să urmăriţi aceleaşi obiective. De asemenea, participaţi împreună la lucrarea de predicare. Dacă este posibil, încercaţi să faceţi pionierat împreună, chiar dacă situaţia vă permite să fiţi pionieri numai o lună sau numai un an. (Citeşte 1 Corinteni 15:58.) O soră care a făcut pionierat alături de soţul ei spune: „În lucrarea de predicare am avut ocazia să petrecem timp împreună şi să comunicăm eficient. Întrucât amândoi urmăream obiectivul de a-i ajuta pe oameni pe plan spiritual, simţeam că formăm cu adevărat o echipă. M-am simţit mai aproape de el nu doar ca soţ, ci şi ca prieten“. Pe măsură ce colaboraţi în activităţi folositoare, preocupările, priorităţile şi obiceiurile voastre se vor armoniza şi, la fel ca Aquila şi Priscila, veţi gândi, veţi simţi şi veţi acţiona din ce în ce mai mult ca „o singură carne“.
Puneţi lucrurile spirituale pe primul loc
15. Care este secretul unei căsnicii reuşite? Explicaţi.
15 Isus ştia că este important ca soţul şi soţia să-l pună pe Dumnezeu pe primul loc în căsnicie. El a fost de faţă când Iehova a încheiat prima căsătorie. A văzut ce fericiţi au fost Adam şi Eva cât timp au respectat îndrumarea lui Dumnezeu şi ce mult au suferit când au ignorat-o. Astfel, când i-a învăţat pe alţii, Isus a repetat instrucţiunile Tatălui său din Geneza 2:24. În plus, el a mai spus: „Ce a pus Dumnezeu în acelaşi jug omul să nu despartă“ (Mat. 19:6). Respectul profund pentru Iehova este şi acum secretul unei căsnicii fericite. Iosif şi Maria, părinţii pământeşti ai lui Isus, sunt un exemplu remarcabil în acest sens.
16. Cum au arătat Iosif şi Maria că, în familia lor, lucrurile spirituale erau pe primul loc?
16 Iosif a tratat-o pe Maria cu bunătate şi respect. Când a aflat că era însărcinată, el fost îndurător cu ea, chiar înainte ca îngerul lui Dumnezeu să-i explice ce se întâmplase (Mat. 1:18–20). Ca familie, ei s-au supus decretului Cezarului şi au respectat cu stricteţe Legea mozaică (Luca 2:1–5, 21, 22). Mai mult, deşi numai bărbaţii erau obligaţi să participe la sărbătorile importante ţinute la Ierusalim, Iosif şi Maria participau la ele în fiecare an împreună cu ceilalţi membri ai familiei lor (Deut. 16:16; Luca 2:41). Acesta este doar unul dintre exemplele care arată că Iosif şi Maria, un cuplu cu teamă sfântă, s-au străduit să-i fie plăcuţi lui Iehova şi să arate un respect profund faţă de lucrurile spirituale. Nu e de mirare că Iehova i-a ales să aibă grijă de Isus în prima parte a vieţii sale pământeşti.
17, 18. a) Cum poate un cuplu să pună lucrurile spirituale pe primul loc? b) Ce foloase va avea un cuplu dacă pune lucrurile spirituale pe primul loc?
17 Puneţi şi voi lucrurile spirituale pe primul loc în familia voastră? De exemplu, când aveţi de luat decizii importante, cercetaţi mai întâi principiile biblice, vă rugaţi în legătură cu decizia voastră şi cereţi sfatul unui creştin matur? Ori aveţi tendinţa de a vă rezolva problemele aşa cum consideraţi voi de cuviinţă sau bazându-vă pe părerile rudelor şi ale prietenilor? Vă străduiţi să aplicaţi sugestiile practice publicate de sclavul fidel despre căsnicie şi viaţa de familie? Sau, pur şi simplu, urmaţi obiceiurile locale sau sfaturile promovate de lume? Vă rugaţi şi studiaţi împreună cu regularitate? Vă fixaţi obiective spirituale şi discutaţi despre priorităţile familiei voastre?
18 Ray spune despre cei 50 de ani fericiţi, alături de soţia sa: „N-am avut niciodată vreo problemă pe care să n-o putem rezolva. Şi asta pentru că în familia noastră Iehova a făcut mereu parte din «funia împletită în trei»“. (Citeşte Eclesiastul 4:12.) Danny şi Trina sunt de aceeaşi părere: „Căsnicia noastră a devenit din ce în ce mai puternică pe măsură ce i-am slujit împreună lui Iehova“. De aproape 35 de ani, cei doi au parte de o căsnicie fericită. Dacă îl veţi pune întotdeauna pe Iehova pe primul loc în familia voastră, el vă va binecuvânta şi vă va ajuta să aveţi o căsnicie reuşită! (Ps. 127:1)
Continuaţi să arătaţi respect faţă de darul lui Dumnezeu
19. De ce a oferit Dumnezeu darul căsătoriei?
19 Singurul lucru care contează pentru mulţi oameni din prezent este propria fericire. Însă, pentru un slujitor al lui Iehova, lucrurile stau cu totul altfel. El ştie că Dumnezeu le-a oferit oamenilor darul căsătoriei pentru ca ei să ducă la îndeplinire scopul său (Gen. 1:26–28). Dacă Adam şi Eva ar fi arătat respect pentru acest dar, întregul pământ ar fi devenit un paradis, locuit de oameni drepţi, care i-ar fi slujit plini de bucurie lui Dumnezeu.
20, 21. a) De ce ar trebui să privim căsătoria ca pe ceva sacru? b) Despre ce dar vom discuta în articolul următor?
20 Mai presus de toate, slujitorii lui Dumnezeu consideră că, prin intermediul căsătoriei, au ocazia să-l glorifice pe Iehova. (Citeşte 1 Corinteni 10:31.) După cum am văzut, loialitatea, unitatea şi spiritualitatea sunt plăcute în ochii lui Dumnezeu şi întăresc căsnicia. Prin urmare, indiferent că vă pregătiţi pentru căsătorie, că doriţi să vă consolidaţi căsnicia sau că încercaţi să o salvaţi, trebuie să o priviţi în modul corect: ca pe o instituţie divină, sacră. Dacă veţi păstra în minte acest adevăr, vă veţi simţi îndemnaţi să vă bazaţi deciziile privitoare la căsnicie pe Cuvântul lui Dumnezeu. Astfel, veţi arăta respect nu doar pentru darul căsătoriei, ci şi pentru Cel care a oferit acest dar, Iehova Dumnezeu.
21 Bineînţeles, căsătoria nu este singurul dar de la Iehova. Nu este nici singura cale spre fericire. În articolul următor vom vedea că şi viaţa ca persoană necăsătorită poate fi un dar preţios de la Dumnezeu.
Cum aţi răspunde?
• Ce foloase le aduce loialitatea creştinilor căsătoriţi?
• Cum contribuie faptul de a lucra împreună în unitate la consolidarea unei căsnicii?
• Care sunt câteva modalităţi prin care soţul şi soţia pot pune lucrurile spirituale pe primul loc?
• Cum putem arăta respect pentru Iehova, Fondatorul căsătoriei?
[Întrebări de studiu]
[Legenda fotografiilor de la pagina 15]
Timpul petrecut împreună în diferite activităţi ajută cuplurile să rămână unite
