V-aţi întrebat?

Îşi pregătesc într-adevăr furnicile hrana vara şi îşi fac provizii la seceriş?

▪ În Proverbele 6:6–8 se spune: „Du-te la furnică, leneşule, uită-te la căile ei şi fii înţelept. Deşi nu are nici comandant, nici supraveghetor, nici conducător, ea îşi pregăteşte hrana vara şi îşi face provizii la seceriş“.

Există într-adevăr specii de furnici care îşi fac rezerve de hrană. Se pare că Solomon s-a referit la cea mai răspândită specie de furnici din Israel, Messor semirufus.

Potrivit unei surse, „când este vreme bună, furnicile [din această specie] îşi părăsesc cuibul şi merg în căutare de hrană . . . [Ele] adună seminţe pe tot parcursul lunilor calde“. Aceste insecte culeg seminţe de pe plante sau le adună de pe pământ. Îşi construiesc cuiburi subterane în apropierea terenurilor agricole, a hambarelor sau a ariilor de treierat, unde pot fi găsite cereale.

În cuib, furnicile îşi fac rezerve de hrană în camere legate între ele printr-o reţea de galerii. Aceste „grânare“ pot avea o înălţime de 1 cm şi un diametru de până la 12 cm. Se spune că, dacă este bine aprovizionată, o colonie de furnici din această specie poate supravieţui „mai mult de patru luni fără nicio sursă exterioară de hrană sau de apă“.

Ce însemna a fi paharnic al regelui?

▪ Neemia a fost paharnicul regelui persan Artaxerxes (Neemia 1:11). În antichitate, la curţile regale din Orientul Mijlociu, paharnicul regelui nu era un slujitor oarecare. Dimpotrivă, acesta era un funcţionar de rang înalt. Din literatura clasică şi din numeroasele reliefuri antice reprezentând paharnici ne putem face o imagine despre rolul pe care îl avea Neemia la curtea persană.

Paharnicul gusta vinul regelui pentru a se asigura că nu era otrăvit. Înţelegem deci că el se bucura de încrederea deplină a regelui. „Având în vedere numeroasele intrigi de la curtea ahemenidă [persană], este lesne de înţeles de ce era atâta nevoie de slujitori de încredere“, spune istoricul Edwin Yamauchi. Se pare că paharnicul era un demnitar favorit al regelui şi avea o mare influenţă asupra acestuia. Aflându-se în preajma monarhului zi de zi, paharnicul avea probabil un cuvânt greu de spus cu privire la cine se putea înfăţişa la rege.

Poziţia deţinută de Neemia ar putea explica de ce Artaxerxes a fost dispus să-i accepte cererea de a se întoarce la Ierusalim pentru a reconstrui zidurile oraşului. Neemia trebuie să fi fost foarte apreciat de rege. The Anchor Bible Dictionary face următoarea remarcă: „Singurele cuvinte ale regelui au fost: «Cât de repede te vei întoarce?»“ (Neemia 2:1–6).

[Diagrama/Fotografia de la pagina 9]

Relief din palatul persan din Persepolis

[Diagrama]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

Paharnic

Xerxes, prinţul moştenitor

Darius cel Mare

[Provenienţa fotografiei]

© The Bridgeman Art Library International