Salt la conţinut

Salt la cuprins

El cunoaşte „inima fiilor oamenilor“

El cunoaşte „inima fiilor oamenilor“

Apropiaţi-vă de Dumnezeu

El cunoaşte „inima fiilor oamenilor“

2 CRONICI 6:29, 30

CINE nu s-a simţit la un moment dat copleşit de problemele şi greutăţile vieţii? Poate că uneori avem sentimentul că nimeni nu înţelege cu adevărat zbuciumul şi suferinţa noastră. Totuşi, există cineva care ne înţelege pe deplin sentimentele: Iehova Dumnezeu. Acest lucru reiese din cuvintele lui Solomon consemnate în 2 Cronici 6:29, 30, cuvinte care ne aduc multă mângâiere.

În anul 1026 î.e.n., Solomon rosteşte o rugăciune cu ocazia inaugurării templului din Ierusalim. În această rugăciune, care durează probabil 10 minute, el îl elogiază pe Iehova, arătând că este un Dumnezeu loial, care îşi împlineşte promisiunile şi ascultă rugăciunile oamenilor (1 Regi 8:23–53; 2 Cronici 6:14–42).

Solomon îl imploră pe Dumnezeu să asculte cererile fierbinţi ale închinătorilor Săi (versetul 29). El menţionează multe nenorociri (versetul 28), dar arată că fiecare închinător îşi are „rana“ şi „durerea“ lui. În timp ce o persoană s-ar putea simţi împovărată de un anumit lucru, altă persoană ar putea suferi din cu totul alt motiv.

Indiferent cu ce s-ar confrunta, cei ce se tem de Dumnezeu nu trebuie să-şi poarte singuri poverile. În rugăciunea sa, Solomon se referă la persoane individuale care se simt îndemnate ‘să-şi întindă mâinile’ * şi să-i adreseze lui Iehova rugăciuni sincere. Probabil că Solomon se gândeşte la cuvintele pe care tatăl său, David, le-a spus când a fost greu încercat: „Aruncă-ţi povara asupra lui Iehova“ (Psalmul 55:4, 22).

Cum va răspunde Iehova la cererile sincere pentru ajutor? Solomon îl imploră pe Iehova: „Ascultă din ceruri, din locul în care locuieşti, şi iartă! Şi dă-i fiecăruia după toate căile lui“ (versetul 30). Solomon ştie că ‘Ascultătorul rugăciunii’ se îngrijeşte de închinătorii săi nu doar ca grup, ci şi ca persoane individuale (Psalmul 65:2). Iehova oferă ajutorul necesar şi chiar îi acordă iertare celui care păcătuieşte, dar care se întoarce la El din toată inima (2 Cronici 6:36–39).

De ce este Solomon sigur că Iehova va răspunde la implorările celui ce se căieşte? El spune în continuare: „Pentru că tu [Iehova] îi cunoşti inima (căci numai tu cunoşti bine inima fiilor oamenilor)“. Iehova cunoaşte rana şi durerea din inima fiecărui închinător fidel al său şi nu este indiferent la suferinţa acestuia (Psalmul 37:4).

Câtă mângâiere ne aduce rugăciunea lui Solomon! Poate că oamenii nu înţeleg pe deplin ceea ce simţim, sau „rana“ şi „durerea“ (Proverbele 14:10). Însă Iehova ştie ce e în inima noastră şi ne este mereu alături. Dacă ne vărsăm inima înaintea lui în rugăciune, povara noastră va fi mai uşor de suportat. Biblia ne îndeamnă ‘să ne aruncăm toate îngrijorările asupra lui, pentru că el se interesează de noi’ (1 Petru 5:7).

[Notă de subsol]

^ par. 4 În timpurile biblice, ‘a întinde mâinile’, adică a ridica mâinile spre cer cu palmele în sus, era un gest asociat cu rugăciunea (2 Cronici 6:13).