Avraam — un exemplu de umilinţă

În arşiţa zilei, Avraam stă la umbră în cortul său. Privind în depărtare, el vede apropiindu-se trei bărbaţi. * Fără să stea pe gânduri, Avraam aleargă în întâmpinarea vizitatorilor şi insistă ca aceştia să se odihnească puţin şi să se bucure de ospitalitatea sa. El se oferă să le aducă „o bucată de pâine“, însă apoi le pregăteşte o masă îmbelşugată constând în pâine proaspătă, unt, lapte şi carne fragedă, de cea mai bună calitate. Când îşi serveşte oaspeţii, Avraam dă dovadă nu numai de o ospitalitate remarcabilă, ci, aşa cum vom vedea, şi de multă umilinţă (Geneza 18:1–8).

CE ESTE UMILINŢA? Umilinţa este opusul mândriei sau al aroganţei. Un om umil recunoaşte că ceilalţi îl depăşesc în anumite privinţe (Filipeni 2:3). El ţine cont de sugestiile altora şi este dispus să îndeplinească sarcini umile în folosul lor.

CUM A DOVEDIT AVRAAM UMILINŢĂ? Avraam le-a slujit altora cu bucurie. Aşa cum am observat, când i-a văzut pe cei trei vizitatori, Avraam a început imediat să facă pregătiri pentru a le oferi tot ce aveau nevoie. Fără întârziere, Sara, soţia sa, a început să pregătească masa. Să observăm însă cine a făcut cea mai mare parte din muncă: Avraam a alergat în întâmpinarea vizitatorilor, el s-a oferit să le dea ceva să mănânce, el a alergat la cireadă şi a ales un animal pentru a-l înjunghia şi tot el le-a adus oaspeţilor mâncarea. În loc să-i pună pe servitorii săi să facă totul, acest om umil a ales să facă el însuşi tot ce era necesar. El nu a considerat că era sub demnitatea lui să le slujească altora.

Avraam a ţinut cont de sugestiile celor aflaţi sub autoritatea sa. În Biblie sunt consemnate doar câteva conversaţii dintre Avraam şi  Sara. Totuşi, de două ori citim că Avraam a ascultat ce i-a spus Sara şi a acţionat în armonie cu sugestia ei (Geneza 16:2; 21:8–14). Într-una din aceste ocazii, iniţial, sugestia ei „l-a întristat mult pe Avraam“. Dar, când Iehova i-a vorbit lui Avraam, spunând că ideea Sarei era bună, Avraam a cedat cu umilinţă şi a pus în aplicare sugestia ei.

CE ÎNVĂŢĂM DIN EXEMPLUL LUI AVRAAM? Dacă suntem cu adevărat umili, vom fi fericiţi să le slujim altora. Vom găsi bucurie în a face tot ce ne stă în putinţă pentru ca viaţa lor să fie mai frumoasă.

Putem arăta umilinţă şi prin modul în care reacţionăm la sugestiile altora. În loc să respingem o idee doar pentru că nu ne-am gândit noi la ea, ar fi înţelept să fim deschişi la părerile altora (Proverbele 15:22). Această atitudine le este utilă îndeosebi celor care au o anumită autoritate. „Am constatat că un supraveghetor bun creează un mediu în care oamenii se simt liberi să se exprime“, spune John, care lucrează de mult timp într-o poziţie de răspundere. El adaugă: „Este nevoie de umilinţă pentru a recunoaşte că o persoană aflată sub autoritatea ta poate avea o idee mai bună într-o anumită privinţă. În definitiv, nimeni, nici chiar un supraveghetor, nu deţine monopolul asupra ideilor bune“.

Când îl imităm pe Avraam, ţinând cont de sugestiile altora şi îndeplinind sarcini umile în folosul lor, ne bucurăm de favoarea lui Iehova. Să nu uităm că „Dumnezeu li se împotriveşte celor trufaşi, dar le dă bunătate nemeritată celor umili“ (1 Petru 5:5).

[Notă de subsol]