Eaha to roto?

Tapura tumu parau

AAMU

E mau paretenia tei riro mai ei tuahine i te pae varua

E mau paretenia tei riro mai ei tuahine i te pae varua

E RAVE rahi matahiti i teie nei, ua riri e ua tuô to ˈu tuahine apî aˈe ia ˈu, o Araceli to ˈna iˈoa: “Eiaha oe e paraparau faahou mai ia ˈu. Aita vau e hinaaro e faaroo i te tahi atu mau mea o ta oe haapaoraa. Ua taahoa roa vau. Ua riri roa vau ia oe!” Ua mauiui roa vau i teie mau parau. E 91 matahiti to ˈu i teie nei, e te haamanaˈo maitai ra vau i te reira. Mai ta te Koheleta 7:8 râ e parau ra, “e mea maitai aˈe te hopea ra i te matamehai ra.”—Felisa.

Felisa: Ua paari au i roto i te hoê utuafare haihai i te fenua Paniora. E Katolika to ˈu utuafare e mea haere roa matou i te fare pure. Inaha, 13 o to ˈu mau fetii tei riro mai ei perepitero aore ra tei ohipa i te fare pure. E perepitero atoa te taeae fetii o to ˈu mama e e orometua haapii oia i te hoê fare haapiiraa Katolika. I muri aˈe i to ˈna poheraa, ua faahanahana te Pâpa Jean Paul II ia ˈna ma te faariro atu ei peata. E taata tupai auri to ˈu papa e to ˈu mama, e ohipa oia i roto i te faaapu. E vau tamarii matou e o vau te matahiapo.

I te 12raa o to ˈu matahiti, ua tupu te hoê tamaˈi i Paniora. I muri aˈe i te tamaˈi, ua afaihia to ˈu papa i te fare auri, no te mea aita te faatereraa i au i to ˈna mau manaˈo poritita. Mea fifi roa no to ˈu mama ia faatamaa ia matou pauroa. Ua afai ïa oia to ˈu mau tuahine apî aˈe ia ˈu, o Araceli, Lauri e Ramoni e ora i roto i te hoê fare paretenia i te oire no Bilbao. I reira, mea navai aˈe ïa te maa no to ˈu mau tuahine.

Araceli: I tera taime, 14 matahiti to ˈu, 12 matahiti to Lauri e to Ramoni, 10 matahiti ïa to ˈna. Ua mihi noa matou i to matou utuafare. Ta matou ohipa i te fare paretenia, o te tamâraa ïa. E piti matahiti i muri aˈe, ua tono te mau paretenia ia matou i roto i te hoê fare paretenia rarahi aˈe, i Zaragoza, o te haapao ra i te feia paari. Ua haa rahi matou no te tamâ i te fare tutu maa e ua rohirohi roa matou i te reira.

Felisa: A haere ai to ˈu mau tuahine i te fare paretenia i Zaragoza, ua faaoti to ˈu mama e to ˈu metua fetii, e perepitero oia i te vahi i faaea ˈi matou, i te afai atoa ia ˈu i ǒ. Ua hinaaro raua e faaatea ê ia ˈu i te hoê taurearea mea au na ˈna ia ˈu. Ua oaoa vau i te haere tau taime i te fare paretenia, no te mea mea here na ˈu i te Atua. Ua haere au i te fare pure pauroa te mahana e ua hinaaro vau e riro mai ei mitionare Katolika mai hoê o to ˈu mau fetii i te fenua Afirika.

Te fare paretenia i Zaragoza i Paniora (aui). Te huriraa Bibilia a Nácar-Colunga (atau)

I te fare paretenia râ, mai te mea ra e eita ta ˈu e nehenehe e rave i te mau mea atoa o ta ˈu e hinaaro e rave. Aita te mau paretenia i faaitoito ia ˈu ia tavini i te Atua i te tahi fenua, mai ta ˈu i manaˈo. Hoê matahiti ïa i muri aˈe, ua hoˈi au i te fare e ua haapao vau i to ˈu metua fetii, te perepitero. E tamâ vau i to ˈna fare e i te mau po atoa, e faahiti mâua i te pure Rotario. Mea au atoa na ˈu e faanaho i te mau tiare i roto i te fare pure e e faanehenehe i te mau hohoˈa o Maria e te mau “peata.”

Araceli: I Zaragoza, ua faahiti au i te mau euhe matamua titauhia no te riro mai ei paretenia. I muri iho, ua faaoti te mau paretenia e faataa ê ia matou e toru. Ua afai ratou ia ˈu i te hoê fare paretenia i Madrid e o Lauri, i te hoê fare paretenia i Valencia. Ua faaea o Ramoni i Zaragoza. I Madrid, ua faahiti au i te piti o te anairaa euhe no te riro mai ei paretenia. E rave rahi taata, mai te mau piahi e te feia paari tei haere mai e faaea i te fare paretenia. Mea rahi ïa te ohipa e rave. Ua ohipa vau i te fare maˈi a te fare paretenia.

Ua hinaaro mau iho â vau e riro mai ei paretenia. Ua manaˈo vau e e faaohipa matou i te rahiraa o te taime no te taio i te Bibilia e no te haapii no nia i te reira. Ua inoino râ vau. Aita hoê aˈe taata e faaohipa i te Bibilia aore ra e paraparau no nia i te Atua aore ra Iesu. Ua haapii au i te tahi mau parau na roto i te reo Latino. Ua haapii atoa vau i te oraraa a te mau “peata” Katolika e ua haamori au ia Maria. I te rahiraa râ o te taime, ua rave noa matou i te ohipa.

Ua haamata vau i te haapeapea. Ua manaˈo vau e e tia ia ˈu ia noaa mai ia ˈu te tahi moni no te tauturu i to ˈu utuafare i te raveraa i te ohipa i te fare paretenia ia ona mai te tahi mau taata. Ua paraparau atura vau i te vahine faatere o te fare paretenia no nia i te reira, e ua parau vau ia ˈna e te hinaaro nei au e hoˈi. Ua tuu oia ia ˈu i roto i te hoê piha tapearaa. Ua manaˈo oia e e haaferuri te reira ia ˈu ia faaea mai.

Ua tuu mai te mau paretenia ia ˈu i rapae i te piha tapearaa. I to ratou râ taaraa e te hinaaro noa iho â nei au e faarue i te fare paretenia, ua tuu faahou ratou ia ˈu i roto i te piha tapearaa. I muri aˈe i to ratou na reiraraa ia ˈu e toru taime, ua parau mai ratou e e nehenehe ta ˈu e hoˈi, ia papai râ vau: “Te haere ra vau no te mea mea au aˈe na ˈu e tavini ia Satani i te Atua.” Ua huru ê roa vau. Ua hinaaro iho â vau e faarue i tera vahi, aita râ vau i hinaaro e papai i tera mau parau. Ani atura vau e te hinaaro nei au e paraparau i te hoê perepitero e ua faataa ˈtu vau ia ˈna i tei tupu. Ua noaa mai ia ˈna te parau faatia a te Epikopo ia faahoˈihia vau i te fare paretenia i Zaragoza. Tau avaˈe i muri aˈe, ua faatiahia vau ia hoˈi. Tau taime i muri iho, ua faarue atoa o Lauri e o Ramoni i te fare paretenia.

TE HOÊ BUKA O TEI FAAAMAHAMAHA IA MATOU

Felisa

Felisa: Tau taime i muri iho, ua faaipoipo vau e ua haere e ora i Cantabria, te hoê mataeinaa i Paniora. Ua haere tamau vau i te fare pure. I te hoê Tapati i te fare pure, ua tuô te perepitero ma te riri, “A hiˈo i tera buka!” Ua faaite mai oia ia matou i te buka Te parau mau e aratai i te ora mure ore ra. Ua parau oia, “Mai te peu e ua horoa ˈtu te hoê taata i tera buka, a horoa mai ia ˈu ra aore ra a faarue ˈtu!”

Aita ta ˈu tera buka, ua hinaaro râ vau hoê. Tau mahana i muri iho, ua haere mai e piti vahine i to ˈu fare. E Ite no Iehova raua e ua horoa mai raua i tera buka. Ua taio vau i te reira i tera iho â po. I te hoˈiraa mai teie e piti vahine, ua ani mai e aita anei au e hinaaro e haapii i te Bibilia e ua farii au.

Te buka Parau mau

Ua hinaaro noa na vau e faaoaoa i te Atua. Ua haapii au i te parau mau no nia ia Iehova e ua haamata vau i te here mau ia ˈna. Ua hinaaro vau e paraparau i te mau taata atoa no nia ia ˈna. I 1973, ua bapetizohia vau. I te mau taime atoa e nehenehe ta ˈu, e tamata vau i te paraparau i to ˈu utuafare no nia i te parau mau. No to ˈu râ utuafare, to ˈu tuahine iho â râ o Araceli, ua mârô oia ia ˈu e mea hape ta ˈu e tiaturi ra.

Araceli: I te mea hoi e e ere te feia i te fare paretenia i te mea maitai i nia ia ˈu, ua riri au e aita vau i oaoa i ta ˈu haapaoraa. Ua haere noa râ vau i te fare pure i te Tapati, ua faahiti au i te Rotario i te mau mahana atoa. Ua hinaaro noa iho â vau e taa i te Bibilia e ua ani au i ta te Atua tauturu. I muri iho, ua parau mai o Felisa eaha ta ˈna i haapii. Ua rahi roa hoi to ˈna oaoa i ta ˈna i tiaturi i manaˈo ai au e ua maamaahia o ˈna. Aita vau i farii i ta ˈna i parau mai.

Araceli

I muri aˈe, ua hoˈi au i Madrid no te ohipa e i muri iho ua faaipoipo vau. I te roaraa o te mau matahiti, ua tapao vau e te taata o te haere pinepine i te fare pure, aita ratou e ora mau ra ia au i ta Iesu mau haapiiraa. Aita atura ïa vau i haere faahou i te fare pure. Aita vau i tiaturi faahou i te mau “peata” aore ra i te po auahi, e aita atoa vau i tiaturi faahou e e nehenehe ta te hoê perepitero e faaore i te mau hara. Ua faarue atoa vau i ta ˈu mau hohoˈa faaroo atoa. Aita vau i ite mea maitai anei ta ˈu e rave ra. Ua inoino roa vau, ua tamau noa râ vau i te pure i te Atua: “Te hinaaro nei au e ite no nia ia oe. A tauturu mai ia ˈu!” Te haamanaˈo ra vau e e rave rahi taime to te mau Ite no Iehova patotoraa i ǒ ˈu, aita râ vau i tatara noa ˈˈe i te opani. Aita vau i tiaturi faahou i te mau haapaoraa atoa.

Te ora ra o Lauri i Farani e o Ramoni, te ora ra ïa i Paniora. I te omuaraa o te mau matahiti 1980, ua haamata raua i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Ua papu ia ˈu e mai ia Felisa, aita raua i taa e te haapii ra raua e rave rahi haavare. I muri aˈe, ua matau vau ia Angelines, hoê o to ˈu mau taata tapiri e ua riro mai mâua ei hoa piri. E Ite no Iehova atoa o ˈna. Ua ani mai Angelines e ta ˈna tane e rave rahi taime aita anei au e hinaaro ra e haapii i te Bibilia e o raua. Ua taa ia raua e noa ˈtu e parau vau e aita vau e tâuˈa ra i te haapaoraa, ua hinaaro mau râ vau e ite no nia i te Bibilia. Parau atura vau ia raua: “Na reira. E farii au i te haapii e orua, tera râ, e faaohipa vau i ta ˈu iho Bibilia.” Te vai ra ta ˈu te huriraa Bibilia a Nácar-Colunga.

UA TAHOÊ ATURA TE BIBILIA IA MATOU

Felisa: I to ˈu bapetizoraahia i 1973, fatata e 70 Ite no Iehova i Santander, te oire pu no Cantabria. Ua titauhia ia matou ia haere atea no te poro i te mau taata atoa i na hanere oire iti o te mataeinaa. Ua rave ïa matou i te pereoo mataeinaa e i muri aˈe i te pereoo no te haere i tera oire iti e tera oire iti.

I te roaraa o te mau matahiti, ua haapii au i te Bibilia i e rave rahi taata, e 11 o ratou o tei bapetizohia. E te rahiraa o te taata o ta ˈu i haapii, e Katolika anaˈe. Mea titauhia ia ˈu ia faaite i te faaoromai ia ratou. Mai ia ˈu, mea titauhia ia ratou te taime no te taa e mea hape ta ratou e tiaturi ra. Ua ite au e o te Bibilia anaˈe e te varua moˈa o Iehova te nehenehe e tauturu i te hoê taata ia taui i to ˈna feruriraa e ia taa i te parau mau. (Heb. 4:12) Ua bapetizohia ta ˈu tane, o Bienvenido te iˈoa i 1979, e mutoi oia na mua ˈˈe. E ua haamata to ˈu mama i te haapii i te Bibilia hou oia a pohe ai.

Araceli: A haamata ˈi au i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, ua manaˈo vau e eita ta ˈu e nehenehe e tiaturi ia ratou. A mairi ai râ te tau, aita vau i manaˈo faahou mai tera. Aita noa te mau Ite no Iehova e haapii mai i te Bibilia, e auraro atoa râ ratou i tera mau haapiiraa. Ua rahi mai to ˈu faaroo ia Iehova e i te Bibilia e ua oaoa roa ˈtu â vau. Ua ite te tahi o to ˈu mau taata tapiri i teie tauiraa e ua parau mai, “Araceli, a tamau i te pee i te eˈa o ta oe i maiti!”

Te haamanaˈo ra vau hoê pure ta ˈu, “Mauruuru Iehova i to oe oreraa i faarue ia ˈu, e i te mau taime atoa ta oe i horoa mai, i nehenehe ai au e ite i ta ˈu i imi noa na, te ite mau o te Bibilia.” Ua ani atoa vau i to ˈu tuahine ia Felisa ia faaore mai i ta ˈu mau hapa, i to ˈu parauraa ˈtu ia ˈna te mau mea e ere i te mea maitai. Mai reira mai, eita mâua e tatamaˈi te tahi e te tahi, te oaoa nei râ mâua i te aparau no nia i te Bibilia. Ua bapetizohia vau i 1989, i te 61raa o to ˈu matahiti.

Felisa: E 91 matahiti to ˈu i teie nei. Ua pohe ta ˈu tane, e eita ta ˈu e nehenehe faahou e ohipa mai na mua ˈˈe. Te taio nei râ vau i te Bibilia i te mau mahana atoa e e haere au i te mau putuputuraa e i te pororaa ia nehenehe ta ˈu.

Araceli: Mea au na ˈu e aparau no nia ia Iehova i te mau perepitero atoa e te mau paretenia o ta ˈu e farerei, no te mea paha e paretenia atoa vau na mua ˈˈe. Mea anaanatae ta ˈu mau aparauraa e vetahi o ratou e e rave rahi tei rave i te mau buka e te mau vea. Te haamanaˈo ra vau i te hoê perepitero. I muri aˈe i te aparauraa vau ia ˈna tau taime, ua farii oia i ta ˈu i parau ia ˈna. Ua parau mai oia: “Ua paari au, e haere au ihea? Eaha ta to ˈu paroita e to ˈu utuafare e parau?” Na ô atura vau ia ˈna: “E te Atua ïa?” Ua taa ia ˈna e ua tano vau, e ua ite au e ua oto oia. E au râ e aita to ˈna e itoito no te taui.

Aita roa ˈtu e moe ia ˈu i te parauraa mai ta ˈu tane e te hinaaro ra oia e haere na muri ia ˈu i te putuputuraa. E 80 matahiti to ˈna a haere mai ai oia no te taime matamua i te putuputuraa e i muri aˈe i te reira, aita oia i mairi hoê noa ˈˈe putuputuraa. Ua haapii oia i te Bibilia e ua haamata i te poro. Te haamanaˈo ra vau e rave rahi ohipa faahiahia mau ta mâua i rave amui i roto i te taviniraa. Ua pohe oia e piti avaˈe hou oia a bapetizohia ˈi.

Felisa: A haamata ˈi au i te tavini ia Iehova, ua patoi mai to ˈu mau tuahine ia ˈu. I muri aˈe râ, ua farii atoa ratou i te parau mau. Tera hoê o te mau ohipa maitatai roa ˈˈe ta ˈu i ite i roto i to ˈu oraraa. I muri aˈe i te reira, ua oaoa matou i te amui no te paraparau no nia i to tatou Atua here ra, o Iehova e no nia i ta ˈna Parau! Te haamori ra ïa matou paatoa ia Iehova. *

^ E 87 matahiti to Araceli, to Felisa, 91 matahiti e to Ramoni, 83 matahiti. Te tavini noa ra â ratou paatoa ia Iehova ma te taiva ore. Ua pohe Lauri i 1990 e ua vai taiva ore atoa oia ia Iehova.