Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ia oaoa tatou e te Atua oaoa

Ia oaoa tatou e te Atua oaoa

Ia oaoa tatou e te Atua oaoa

“E te hopea o ta ˈu nei parau, e au mau taeae, ia [oaoa noa na] . . . e tia ïa te Atua no ˈna te aroha e te hau i rotopu ia outou.”—KORINETIA 2, 13:11; MN.

1, 2. (a) No te aha e rave rahi e ere ai i te oaoa i roto i te oraraa? (b) Eaha te oaoa, e nafea tatou e faahotu ai i te reira?

 I TEIE anotau ahoaho, mea rahi te taata aita e oaoa ra. Ia roohia ratou aore ra te hoê taata mea here na ratou i te ati, e au to ratou manaˈo i to te patereareha ra o Ioba, o tei parau e: “Area te taata ta te vahine e fanau nei, aita rea o ˈna pue mahana, e te î hoi i te peapea.” (Ioba 14:1) Aita te mau Kerisetiano i paruruhia i te mau ahoaho e te mau faaheporaa a teie “mau ati rahi faaruru atâ,” e no reira te tahi mau tavini haapao maitai a Iehova e toaruaru ai i te tahi taime.—Timoteo 2, 3:1, MN.

2 Tera râ, e nehenehe te mau Kerisetiano e oaoa i roto atoa i te fifi. (Ohipa 5:40, 41) Ia taa ia tatou nafea te reira e tupu ai, e hiˈo na mua tatou eaha te oaoa. Ua faataahia te oaoa mai “te huru o te aau i faatupuhia e te noaaraa mai aore ra te tiairaa i te hoê mea au maitai.” * No reira, mai te peu e e rave tatou i te taime no te hiˈopoa i ta tatou mau haamaitairaa nei, a feruriruri ai i te mau oaoaraa e tiai maira ia tatou i roto i te ao apî a te Atua, e nehenehe tatou e oaoa.

3. I roto i teihea auraa e nehenehe ai e parau e e mau tumu ta te taata atoa e oaoa ˈi ratou?

3 E mau haamaitairaa ta te taata atoa e mauruuru ai ratou. E ere paha te hoê upoo utuafare i ta ˈna ohipa. Parau mau, e peapea oia. E hinaaro oia e faatamaa i tei herehia. Teie râ, mai te peu e mea pautuutu e mea oraora maitai oia, e nehenehe oia e mauruuru no te reira. Ia noaa mai ta ˈna ohipa, e noaa ïa ia ˈna i te rave puai i te ohipa. I te tahi aˈe pae, ua roohia paha te hoê vahine Kerisetiano i te hoê maˈi haaparuparu. Tera râ, e nehenehe oia e haamauruuru i te mau hoa e te fetii î i te here no ta ratou turu, o te tauturu hoi ia ˈna ia faaoromai i to ˈna maˈi ma te tura e te itoito. E noa ˈtu eaha to ratou huru tupuraa, e nehenehe te mau Kerisetiano mau atoa e oaoa i te fanaˈoraa taa ê e ite ia Iehova, “te Atua oaoa,” e ia Iesu Mesia, ‘tei maitai e tei ia ˈna anaˈe te Mana.’ (Timoteo 1, 1:11, MN; 6:15) Oia, mea oaoa roa ino te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia. Ua atuatu noa raua i to raua oaoa noa ˈtu e mea ê roa te mau tupuraa i nia i te fenua e ta Iehova i opua i te haamataraa ra. E nehenehe to raua hiˈoraa e haapii rahi mai ia tatou nafea ia atuatu i to tatou oaoa.

Aita roa ˈtu raua i ere i to raua oaoa

4, 5. (a) Eaha to Iehova huru i te patoiraa na taata matamua ia ˈna? (b) Nafea to Iehova faaite-noa-raa i te huru maitai i nia i te huitaata?

4 I roto i te ô i Edene, mea maitai roa te ea o Adamu raua o Eva e mea tia roa to raua feruriraa. E ohipa maitai ta raua e rave i roto i te hoê vahi faahiahia. Te mea maitai roa ˈˈe, e fanaˈoraa taa ê ta raua e aparau tamau e o Iehova. E opuaraa na te Atua ia fanaˈo raua i te hoê oraraa oaoa no a muri aˈe. Aita râ to tatou mau metua matamua i mauruuru i teie mau ô maitatai atoa; ua eiâ raua i te maa opanihia o “te raau e ite ai i te maitai e te ino.” O teie ohipa faaroo ore te tumu o te mau peapea atoa ta tatou, to raua huaai, e faaruru nei i teie mahana.—Genese 2:15-17; 3:6; Roma 5:12.

5 Tera râ, aita Iehova i vaiiho e ia faaere te haerea mauruuru ore o Adamu raua o Eva ia ˈna i te oaoa. Ua papu ia ˈna e e turaihia te mafatu o te tahi aˈe pae o to raua huaai ia tavini ia ˈna. No te mea ua papu roa ia ˈna te reira, ua faaite oia i ta ˈna opuaraa e hoo faahou mai i to raua huaai faaroo, hou to Adamu raua o Eva fanauraa mai i ta raua tamarii matamua! (Genese 1:31; 3:15) I te mau senekele i muri mai, ua pee te rahiraa o te taata i to Adamu e to Eva mau taahiraa avae, aita râ Iehova i faarue i te fetii taata no taua faaroo-ore-raa ra i parare roa. Aita, ua haapao maitai oia i te mau tane e te mau vahine o tei ‘faaoaoa i ta ˈna aau,’ te feia o tei tutava mau i te faaoaoa ia ˈna no to ratou here ia ˈna.—Maseli 27:11; Hebera 6:10.

6, 7. Eaha te mau mea i tauturu ia Iesu ia vai oaoa noa?

6 E o Iesu ïa—nafea to ˈna atuaturaa i to ˈna oaoa? Ei varua puai i roto i te raˈi, e mau ravea atoa ta Iesu no te hiˈopoa i te mau ohipa a te mau tane e te mau vahine i nia i te fenua. Mea taa maitai to ratou huru tia ore, tera râ, mea here na Iesu ia ratou. (Maseli 8:31) I muri aˈe, i to ˈna haereraa mai i te fenua nei e to ˈna ‘tiahaparaa mai i ǒ’ te taata nei, aita to ˈna manaˈo i te taata i taui. (Ioane 1:14) Eaha tei tauturu i te Tamaiti tia roa a te Atua ia atuatu i taua manaˈo maitai ra i te fetii taata hara?

7 Na mua roa, e mau tiairaa au noa ta Iesu no nia ia ˈna iho e ia vetahi ê. Ua ite oia e eita oia e taui i te ao nei. (Mataio 10:32-39) No reira, ua oaoa oia i te farii-maitai-raa te hoê taata haavare ore i te poroi o te Basileia. Noa ˈtu e e ere te haerea e te huru o ta ˈna mau pǐpǐ i te mea maitai i te tahi taime, ua ite Iesu e i te tanoraa, te hinaaro mau ra ratou e rave i te hinaaro o te Atua, e ua here oia ia ratou no te reira. (Luka 9:46; 22:24, 28-32, 60-62) Te mea anaanatae, a pure ai oia i to ˈna Metua i te raˈi, ua haapoto Iesu i te haerea maitai o ta ˈna mau pǐpǐ i roto i taua tuhaa ra: “Ua haapao ratou i ta oe parau.”—Ioane 17:6.

8. A faahiti i te tahi mau ravea e nehenehe ai tatou e pee ia Iehova e ia Iesu i roto i te atuaturaa i to tatou oaoa.

8 Aita e feaaraa, e faufaahia tatou paatoa i te feruriruriraa i te hiˈoraa o te Atua ra o Iehova e o te Mesia ra o Iesu i roto i teie tuhaa. E nehenehe anei ta tatou e pee roa ˈtu â ia Iehova na roto paha i te oreraa e haapeapea rahi roa ia ore te mau mea e tupu mai ta tatou i manaˈo? E nehenehe anei ta tatou e pee maite atu â i te mau taahiraa avae o Iesu na roto i te atuaturaa i te hoê manaˈo maitai no nia i to tatou nei huru tupuraa, e te hoê huru au noa i mua i ta tatou mau tiairaa no nia ia tatou iho e ia vetahi ê? E hiˈo mai tatou nafea te tahi o teie mau manaˈo tumu e au ai ia faaohipahia i roto i te hoê tuhaa mea faufaa no te mau Kerisetiano itoito i te mau vahi atoa—oia te taviniraa.

A atuatu i te hoê manaˈo maitai no nia i te taviniraa

9. Nafea te tupu-faahou-raa mai te oaoa o Ieremia, e nafea to ˈna hiˈoraa e tauturu ai ia tatou?

9 E hinaaro Iehova ia oaoa tatou i roto i ta ˈna taviniraa. Eiaha tatou ia oaoa no te mau faahopearaa noa e noaa mai ia tatou. (Luka 10:17, 20) Ua poro te peropheta Ieremia i roto i te hoê tuhaa fenua hotu ore e rave rahi matahiti i te maoro. I to ˈna tâuˈaraa i te huru farii ore o te taata, ua ere oia i to ˈna oaoa. (Ieremia 20:8) I to ˈna râ feruriruriraa i te faahiahia o te poroi, ua tupu faahou mai to ˈna oaoa. Teie ta Ieremia i parau ia Iehova: ‘Ua itea ta oe parau e ua amu atura vau; e ta oe i faaue maira, o to ˈu ïa oaoa, o te oaoaraa ïa na tau aau: ua mairihia hoi au i to oe ra iˈoa, e Iehova.’ (Ieremia 15:16) Oia, ua oaoa o Ieremia i ta ˈna fanaˈoraa taa ê e poro i te parau a te Atua. E nehenehe atoa tatou.

10. Nafea tatou e nehenehe ai e atuatu i to tatou oaoa i roto i te taviniraa noa ˈtu e aita ta tatou tuhaa fenua e hotu maitai nei?

10 Noa ˈtu e e patoi te rahiraa i te farii i te parau apî maitai, e tano roa ia oaoa tatou a rave ai tatou i te taviniraa. A haamanaˈo na e ua papu maitai ia Iehova e e turaihia te tahi pae taata ia tavini ia ˈna. Mai ia Iehova, eiaha roa ˈtu tatou e ere i te tiaturiraa e e taa iho â i te tahi aˈe pae taata te tumu parau o te mana arii o te Atua, e farii atu ai i te poroi o te Basileia. Eiaha tatou e haamoe e e taui te huru tupuraa o te taata. Ia ere oia i te tahi mea aore ra ia û i te hoê ati manaˈo-ore-hia, e nehenehe te taata mauruuru roa ˈˈe ia ˈna iho e haamata i te feruri maite i te auraa o te oraraa. E tauturu anei outou ia ˈna ia haamata oia i te ‘ite i to ˈna veve i te pae varua’? (Mataio 5:3, MN) Inaha, e ineine paha te hoê taata i roto i ta outou tuhaa fenua i te faaroo i te parau apî maitai ia hoˈi faahou atu outou!

11, 12. Eaha tei tupu i roto i te hoê oire, e eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto i te reira?

11 E nehenehe atoa te feia o ta tatou tuhaa fenua e taui. E rave na tatou i te hoê hiˈoraa. I roto i te hoê oire iti, te vai ra te hoê pǔpǔ feia faaipoipo apî tahoê roa e ta ratou mau tamarii. Ia haere te mau Ite no Iehova i ǒ ratou, hoê â pahonoraa te horoahia mai i te mau fare atoa, “Aita matou e anaanatae ra!” Ia anaanatae mau te hoê taata i te poroi o te Basileia, eita te feia tapiri e haamaoro i te haaparuparu ia ˈna eiaha e farerei faahou i te mau Ite. Aita e faufaa ia parau e mea fifi roa ia poro i reira. Tera râ, aita te mau Ite i tuu; ua tamau noa ratou i te poro. Eaha te faahopearaa?

12 Ia maoro rii, ua paari mai e rave rahi tamarii o taua oire ra, ua faaipoipo, e ua haamau i to ratou faaearaa i reira. No te mea aita to ratou huru oraraa e hopoi maira i te oaoa mau, ua haamata aˈera te tahi o teie feia apî i te imi i te parau mau. Ua itea mai ia ratou te reira i to ratou farii-maitai-raa i te parau apî maitai e porohia ra e te mau Ite. No reira, i muri aˈe noa e rave rahi matahiti te haamataraa te amuiraa iti i te rahi mai. A feruri na i te oaoa o te feia poro i te Basileia o tei ore i tuu! Ia hopoi atoa mai ïa te tuutuu-ore-raa i te faaite i te poroi hanahana o te Basileia i te oaoa na tatou!

E turu te mau hoa faaroo ia outou

13. I nia ia vai tatou e nehenehe ai e fariu ia toaruaru tatou?

13 Ia rahi anaˈe te mau faaheporaa aore ra ia û outou i te ati i roto i te oraraa, ia vai ra outou e nehenehe ai e imi i te tamahanahanaraa? E mau mirioni tavini pûpûhia a Iehova te fariu na mua i nia ia Iehova na roto i te pure, e i nia i to ratou mau taeae e mau tuahine Kerisetiano i muri iho. I nia i te fenua, ua mauruuru o Iesu i te turu a ta ˈna mau pǐpǐ. I te po hou to ˈna poheraa, ua faataa oia ia ratou mai “te feia e tia i pihai iho ia ˈu i tau mau atiraa nei.” (Luka 22:28) Parau mau, mea tia ore taua mau pǐpǐ ra, tera râ, ua riro to ratou taiva ore ei tamahanahanaraa i te Tamaiti a te Atua. E nehenehe atoa tatou e fanaˈo i te puai na roto i te mau hoa haamori.

14, 15. Eaha tei tauturu i te hoê taeae e ta ˈna vahine ia faaruru i te poheraa o ta raua tamaiti, e eaha ta outou e nehenehe e haapii na roto i to raua hiˈoraa?

14 Ua haapii o Michel raua o Diane, nau Kerisetiano faaipoipo, e mea faufaa mau â te turu a to raua mau taeae e mau tuahine. Ua iteahia e e oru ai taata to roto i te roro o ta raua tamaiti paari o Jonathan, e 20 matahiti, e Kerisetiano oraora maitai oia ma te hoê oraraa faahiahia no a muri aˈe. Ua tamata te mau taote ma te faaitoito i te faaora ia ˈna, tera râ, ua ino roa te ea o Jonathan, ua pohe oia i te hoê ahiahi. Ua peapea roa o Michel raua o Diane. Ua ite raua e ua fatata te Putuputuraa no te Taviniraa e tupu ra i taua ahiahi ra i te faaoti. No to raua râ hinaaro rahi i te tamahanahanaraa, ua ani raua i te matahiapo i pihai ia raua e apee ia raua i te Piha a te Basileia. I to ratou iho â taeraa ˈtu i ite ai te amuiraa e ua pohe o Jonathan. I muri aˈe i te putuputuraa, ua tapiri atu te mau taeae e te mau tuahine i na metua e oto ra ma te tauahi atu e te horoa i te tahi mau parau tamahanahana. Te haamanaˈo ra o Diane e: “Ua ahoaho roa mâua i to mâua taeraa ˈtu i te piha, tera râ, auê mâua i te tamahanahanahia e te mau taeae e—ua faaitoito mau â ratou ia mâua! Noa ˈtu e eita ta ratou e nehenehe e faaore i to mâua mauiui, ua tauturu ratou ia mâua ia faaoromai i te ahoaho!”—Roma 1:11, 12; Korinetia 1, 12:21-26.

15 Ua turai teie ati ia Michel e ia Diane ia haafatata ˈtu â i to raua mau taeae. Ua rave atoa te reira e ia piri atu â to raua taairaa. Te na ô ra Michel e: “Ua haapii au i te poihere atu â i ta ˈu vahine here. I te mau taime toaruaruraa, e tauaparau mâua no nia i te parau mau bibilia e nafea Iehova e turu ai ia mâua.” Te na ô atoa ra Diane e: “Mea faufaa ˈtu â te tiaturiraa o te Basileia no mâua i teie nei.”

16. No te aha e mea faufaa ia faaite tatou i to tatou mau hinaaro i to tatou mau taeae?

16 Oia, e nehenehe to tatou mau taeae e mau tuahine Kerisetiano e riro ei “haamahanahana” ia tatou i roto i te mau taime fifi o te oraraa, e tauturu atu ai ia tatou ia atuatu i to tatou oaoa. (Kolosa 4:11) Parau mau, eita ta ratou e nehenehe e ite eaha to roto i to tatou feruriraa. No reira, ia hinaaro tatou i te turu, mea maitai ïa ia faaite atu tatou. Ia oti, e nehenehe tatou e faaite i te mauruuru mau no te mau huru tamahanahanaraa atoa ta to tatou mau taeae e nehenehe e horoa mai, ma te manaˈo e no ǒ mai te reira ia Iehova ra.—Maseli 12:25; 17:17.

A hiˈo na i roto i ta outou amuiraa

17. Eaha te mau fifi ta te hoê metua vahine taa noa e faaruru ra, e eaha to tatou manaˈo i te mau taata mai ia ˈna?

17 E rahi noa ˈtu â outou i te hiˈo i te mau hoa faaroo, e rahi noa ˈtu â outou i te haapii i te mauruuru ia ratou e i te oaoa i to ratou auhoaraa. A hiˈo na i roto i ta outou amuiraa. Eaha ta outou e ite ra? Te vai ra anei te hoê metua taa noa o te faaitoito ra i te aratai i ta ˈna mau tamarii na te eˈa o te parau mau? Ua feruriruri anei outou i to ˈna hiˈoraa maitai? A tamata na i te feruri i te tahi o te mau fifi ta ˈna e faaruru ra. Teie te tahi o ta te hoê metua vahine taa noa o Jeanine te iˈoa e faahiti ra: te moemoe, te mau arapaeraa tia ore a te tahi mau tane i te ohipa, te hoê tapura moni haihai roa. Te fifi rahi roa ˈˈe râ, ta ˈna ïa e parau ra, o te haapaoraa ïa i te mau hinaaro o te aau o ta ˈna mau tamarii, no te mea e mea taa ê ratou paatoa. Te faahiti ra o Jeanine i te tahi atu â fifi: “Mea fifi mau â ia tinai i te manaˈo e faariro i ta outou tamaiti ei upoo o te utuafare no te mono i te ereraa i te hoê tane faaipoipo. E tamahine ta ˈu, e mea fifi ia haamanaˈo e eiaha e faateimaha ia ˈna i to ˈu mau fifi taa ê.” Mai te mau tausani metua taa noa e mǎtaˈu ra i te Atua, e ohipa taime taatoa ta Jeanine e e haapao oia i to ˈna utuafare. E haapii atoa oia i te Bibilia e ta ˈna mau tamarii, e faaineine ia ratou no te taviniraa, e e afai ia ratou i te mau putuputuraa a te amuiraa. (Ephesia 6:4) Eaha râ paha Iehova i te oaoa a ite ai oia i te mau mahana atoa i te mau tutavaraa a teie utuafare e tapea i to ratou hapa ore! Eita anei te vairaa mai taua mau taata ra i rotopu ia tatou e faaoaoa i to tatou mafatu? Oia mau.

18, 19. A faataa nafea tatou e nehenehe ai e faarahi i to tatou mauruuru i te mau melo o te amuiraa.

18 A hiˈo faahou na i roto i ta outou amuiraa. E ite paha outou i te mau vahine aore ra te mau tane ivi haapao maitai aita e “faarue” ra i te mau putuputuraa. (Luka 2:37) E moemoe anei ratou i te tahi taime? Oia mau. Te ere rahi ra ratou i ta ratou tane! Tera râ, te haa ra ratou i roto i te taviniraa a Iehova e te haapao roa ra ia vetahi ê. Na roto i to ratou haerea maitai aueue ore e rahi atoa ˈi te oaoa o te amuiraa! Teie ta te hoê vahine Kerisetiano, o tei rave i te taviniraa taime taatoa hau atu i te 30 matahiti i te maoro, i parau: “Hoê o to ˈu mau oaoa rahi roa ˈˈe, o te iteraa ïa e te tavini noa ra te mau taeae e te mau tuahine ruhiruhia o tei farerei e rave rahi fifi, ia Iehova ma te haapao maitai!” Oia, e faaitoitoraa rahi te mau Kerisetiano ruhiruhia i rotopu ia tatou no te feia apî aˈe.

19 Eaha ïa no te feia apî no haamata noa ˈtura i te apiti i te amuiraa? Aita anei tatou e faaitoitohia ra ia faaite ratou i to ratou faaroo i te mau putuputuraa? A feruri i te haereraa i mua ta ratou i rave mai to ratou haamataraa i te haapii i te Bibilia. Eita e ore o Iehova i te oaoa ia ratou. E o tatou? E faaite anei tatou i to tatou mauruuru, ma te haapopou ia ratou no ta ratou mau tutavaraa?

20. No te aha e nehenehe ai e parau e e tuhaa faufaa ta te melo taitahi i roto i te amuiraa?

20 Mea faaipoipo anei outou, mea faaea taa noa anei, aore ra e metua taa noa anei? E tamaroa aore ra e tamahine otare anei outou (aita e papa aore ra aita e mama), e vahine aore ra e tane ivi anei? E rave rahi matahiti anei to outou apitiraa i te amuiraa aore ra no haamata noa ˈtura? Ia papu ia outou e e faaitoitoraa to outou hiˈoraa haapao maitai no matou paatoa. E ia himene atoa outou i te hoê himene o te Basileia e o matou, ia horoa outou i te hoê pahonoraa aore ra te hoê tumu parau i te Haapiiraa o te Taviniraa Teotaratia, e faarahi to outou apitiraa mai i to matou oaoa. Te mea faufaa ˈtu â, e faaoaoa te reira i te aau o Iehova.

21. Mea rahi te tumu e rave ai tatou i te aha, eaha râ te mau uiraa e hiti mai?

21 Oia, i teie atoa anotau ahoaho, e nehenehe tatou e oaoa i roto i te haamoriraa i to tatou Atua oaoa. Mea rahi te tumu e farii ai tatou i te faaitoitoraa a Paulo: ‘Ia [oaoa noa na] e e tia ïa te Atua no ˈna te aroha e te hau i rotopu ia outou.’ (Korinetia 2, 13:11; MN) Eaha râ mai te peu e te faaruru ra tatou i te hoê ati natura, te hamani-ino-raa, aore ra te fifi rahi i te pae faanavairaa faufaa? E nehenehe anei ta tatou e atuatu i to tatou oaoa i roto i taua mau tupuraa ra? Na outou iho e hiˈo a hiˈopoa ˈi outou i te tumu parau i muri nei.

[Nota i raro i te api]

^ A hiˈo i te Étude perspicace des Écritures, Buka 2, api 45, neneihia e te mau Ite no Iehova.

E nehenehe anei outou e pahono?

• Nafea te oaoa e faataahia ˈi?

• Nafea te atuaturaa i te hoê huru maitai e tauturu ai ia tatou ia vai oaoa noa?

• Eaha te tauturu ia tatou ia tapea i te hoê manaˈo maitai no nia i te tuhaa fenua a ta tatou amuiraa?

• Nafea outou e mauruuru ai i te mau taeae e te mau tuahine i roto i ta outou amuiraa?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 10]

E nehenehe te taata i roto i ta tatou tuhaa fenua e taui

[Hohoˈa i te api 12]

Eaha te mau fifi ta te mau melo o ta outou amuiraa e faaruru ra?