Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te parau hua nei te mau mea hamanihia i te hanahana o te Atua!

Te parau hua nei te mau mea hamanihia i te hanahana o te Atua!

Te parau hua nei te mau mea hamanihia i te hanahana o te Atua!

“Te parau hua nei te mau raˈi i te hanahana o te Atua! e te faaite nei te reva i te ohipa a tana rima!”—SALAMO 19:1.

1, 2. (a) No te aha e ore ai te taata e nehenehe e ite mata roa ˈtu i te hanahana o te Atua? (b) E nafea na matahiapo e 24 e faahanahana ˈi i te Atua?

 “E ORE oe e tia ia hiˈo mai i tau mata; e ore roa hoi te hoê taata e ora ia na reira i te hiˈo mai ia ˈu.” (Exodo 33:20) O ta Iehova ïa i faaara ia Mose. No te mea e tino paruparu to te taata, eita ïa ratou e ora ia ite mata roa ˈtu ratou i te hanahana o te Atua. I roto râ i te hoê orama, ua ite te aposetolo Ioane ma te faahiahia roa ia Iehova i nia i to ˈNa terono hanahana.—Apokalupo 4:1-3.

2 E nehenehe ta te mau mea ora varua taiva ore, eiaha te taata, e ite mata i te aro o Iehova. I roto ia ratou, te vai ra na “[matahiapo] e piti ahuru ma maha” ta Ioane i ite orama i nia i te raˈi, o te faahohoˈa ra i na 144 000. (Apokalupo 4:4; MN; 14:1-3) Eaha ta ratou e parau ia ite ratou i te hanahana o te Atua? Ia au i te Apokalupo 4:11, e parau ratou e: “E au te hanahana ia oe, e te Fatu, e te tura, e te mana, na oe hoi i hamani i te mau mea atoa nei, e no to oe hinaaro i mau ai, e i hamanihia ˈi ratou.”

No te aha ‘aita ˈi e otoheraa’

3, 4. (a) No te aha e ere ai i te mea aivanaa ore te faaroo i te Atua? (b) I roto i te tahi mau tupuraa, eaha te tumu e ore ai te taata e tiaturi i te Atua?

3 Te hinaaro ra anei outou e faahanahana i te Atua? Aita te rahiraa o te huitaata e hinaaro ra, e te patoi atoa ra vetahi i te vai-mau-raa o te Atua. Ei hiˈoraa, ua papai te hoê aivanaa ihi reva teitei e: “O te Atua anei tei ohipa noa mai no te faaineine i te ao nui no tatou? . . . E manaˈo au roa teie. Tera noa râ, e manaˈo hape teie i to ˈu manaˈo. . . . E ere na te Atua i hamani i te reira.”

4 Mea taotiahia te maimiraa a te mau aivanaa, tei niuhia i nia noa i ta te taata e nehenehe e hiˈopoa aore ra e maimi. Aita anaˈe, e haapiiraa niu ore aore ra e manaˈo papu ore noa ïa te reira. I te mea e “e Varua te Atua,” eita ïa e tia ia hiˈopoa e ia maimi no nia ia ˈna ma te mau ravea aivanaa. (Ioane 4:24) No reira, e mea teoteo ia parau e mea aivanaa ore te faaroo i te Atua. Ia au i te aivanaa ra o Vincent Wigglesworth no te fare haapiiraa tuatoru no Cambridge, “e ravea niuhia i nia i te faaroo” te ravea aivanaa. E nafea? “Ua niuhia te reira i nia i te faaroo fati ore e e tuati te mau tupuraa natura atoa i ‘te mau ture o te natura.’” No reira, ia patoi te hoê taata i te tiaturi i te Atua, aita noa anei oia e taui ra i te hoê huru faaroo i te tahi atu? Te oreraa e tiaturi i roto i te tahi mau tupuraa, o te ore-roa-raa ïa e hinaaro e farii i te parau mau. Ua papai te fatu salamo e: “No te teoteo i ore i imi ai te taata ino ia ˈna; aore te Atua i roto i to ˈna atoa ra mau manaˈo.”—Salamo 10:4.

5. No te aha aita ˈi e otoheraa ia ore e tiaturi i te Atua?

5 E ere râ te tiaturiraa i te Atua i te faaroo matapo, mea rahi roa hoi te haapapuraa e te vai mau ra te Atua. (Hebera 11:1) Ua parau te aivanaa ihi reva teitei ra o Allan Sandage e: “I to ˈu manaˈo, e mea huru papu e e ere te naho [i roto i te ao nui] no ǒ mai i te huanane ra. I vai na te tahi faanahoraa. No ˈu nei, e miterio te Atua, o ˈna râ te tumu o te semeio o te ora, te tumu e vai mau ai te mau mea.” Ua parau te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano i Roma e ‘te mau [huru maitatai] o te Atua e ore e tia ia hiˈo ra, te itea papuhia nei ïa i te mau mea i hamanihia nei, mai te hamaniraa mai â o teie nei ao; oia hoi to ˈna ra mana hope ra e te Atuaraa ra; aita ˈtura o ratou [te feia tiaturi ore e] otoheraa.’ (Roma 1:20; MN) Mai “te hamaniraa mai â o teie nei ao”—te hamaniraa iho â râ o te mau mea ora taata maramarama, o te nehenehe e taa i te vai-mau-raa o te Atua—ua papu e te vai ra te hoê Atua Poiete mana hope, e au ia haamorihia. Aita ïa o te feia e ore e farii i te hanahana o te Atua e otoheraa. Eaha râ te haapapuraa ta te mau mea hamanihia e horoa ra?

Te parau hua nei te ao nui i te hanahana o te Atua

6, 7. (a) E nafea te mau raˈi e parau hua ˈi i te hanahana o te Atua? (b) No te aha te mau raˈi i tuu ai i te “taura faito”?

6 Te pahono ra te Salamo 19:1 e: “Te parau hua nei te mau raˈi i te hanahana o te Atua! e te faaite nei te reva i te ohipa a tana rima!” Ua haroaroa Davida e te horoa ra te mau fetia e te mau paraneta e anaana ra na “te reva,” aore ra reva mataˈi, i te haapapuraa e ore e tia ia faahapa e te vai mau ra te hoê Atua hanahana. Te parau râ oia e: “Te haapii nei te tahi ao i te tahi i te parau, e te faaite nei te tahi rui i te tahi i te ite.” (Salamo 19:2) I tera ao i tera ao, e i tera rui i tera rui, e faaite te mau raˈi i te paari e te mana poiete o te Atua. Mai te huru ra e ‘te haapiihia ra’ te mau parau arueraa i te Atua i nia i te raˈi.

7 E hinaarohia râ te haroaroaraa no te faaroo i teie faaiteraa. “Aore e orero, aore e parau, aore to ratou reo i itea.” Mea puai râ te faaiteraa mamû a te mau raˈi. “Ua tae . . . to ratou haruru [“taura faito,” MN] i te mau fenua atoa, e ta ratou faaiteraa i te otia o teie nei ao.” (Salamo 19:3, 4) Mai te huru ra e ua tuu te mau raˈi i te “taura faito” no te ite papu e ua ati roa te fenua i ta ratou faaiteraa mamû.

8, 9. Eaha te tahi mau mea faahiahia no nia i te mahana?

8 I muri iho, e faataa Davida i te tahi atu ohipa taa ê i hamanihia e Iehova: “Ua faatia oia i to te mahana tiahapa i roto ia ratou [te raˈi]: o tei haere mai mai te tane apî ra mai roto mai i to ˈna ra piha, e mai te taata puai e oaoa ra ia horo i to ˈna hororaa. Mai te tahi pae raˈi to ˈna haerea mai, e tae noa ˈtura i te tahi pae i to ˈna pouraa i raro, e aore roa te hoê mea i ere i to ˈna mahanahana.”—Salamo 19:5, 6.

9 Ia faaauhia i te tahi atu mau fetia, e faito rahi au noa to te mahana. E fetia taa ê roa râ te mahana, e ia hiˈohia mea nainai roa te mau paraneta e haaati ra ia ˈna. To ˈna teiaha ia au i te hoê papai, “e 2 ïa miria e miria e miria tǎne”—e 99,9 % o te teiaha o to tatou faanahoraa mahana! Maoti te puai aratoraa o te mahana e nehenehe ai te fenua e ohu i te atearaa 150 mirioni kilometera ma te ore e atea ˈtu aore ra e piri atu i te mahana. E tuhaa haihai noa o te ito mahana te raea to tatou paraneta, e navai râ no te atuatu i te ora.

10. (a) E nafea te mahana e tomo ai e e haere ai i rapae i to ˈna “tiahapa”? (b) E nafea te mahana e horo ai mai te hoê “taata puai”?

10 Ma te parau taipe, te faahohoˈa ra te fatu salamo i te mahana i te hoê “taata puai” e horo ra mai te hoê iriatai i te tahi atu iriatai i te roaraa o te ao e o te faafaaea i te rui i roto i te hoê “tiahapa.” Ia titapou tera fetia puai i te iriatai o te fenua, e haere oia i roto i te hoê “tiahapa,” mai te huru ra e no te faafaaea. Ia ao, e haere taue mai oia i rapae, a hiti atu ai ma te anaana ‘mai te tane apî e haere mai roto mai i to ˈna piha.’ Ei tiai mamoe, ua ite Davida e mea toetoe roa i te rui. (Genese 31:40) Ua haamanaˈo oia ia haamahanahana oioi te hihi mahana ia ˈna e i te fenua. E parau mau e aita te mahana i paruparu roa no to ˈna “tere” mai te hitia o te râ e i te tooa o te râ, ua ineine râ i te haamata faahou mai te hoê “taata puai.”

Te mau fetia e haapueraa fetia taa ê

11, 12. (a) Eaha te mea faahiahia no nia i te faaauraa te Bibilia i te mau fetia i te one tahatai? (b) Mai te aha te rahi o te ao nui?

11 Aita anaˈe e hiˈo fetia, e ite ïa Davida i te tahi noa tausani fetia. Ia au râ i te hoê maimiraa apî, i roto i te ao nui itea maoti te hiˈo fetia no teie tau, te vai ra e 70 000 miria e miria fetia—e 7 apeehia e 22 aore! Ua faaite Iehova i te auraa o tera numera iti rahi i to ˈna faaauraa i te rahiraa fetia i “te one tahatai.”—Genese 22:17.

12 E mea maoro to te mau aivanaa ihi reva teitei hiˈopoaraa i tei faataahia mai “te mau tuhaa nainai anaana mea arehurehu te hohoˈa, e ere i te mea papu.” Ua manaˈo te mau aivanaa e to roto teie mau “ata mǎhu e repo puehu” i to tatou haapueraa fetia Maoroaheiata parauhia Voie lactée. I te matahiti 1924, ua itehia e e haapueraa fetia te ata mǎhu e repo puehu piri roa ˈˈe o Andromède—fatata e piti mirioni matahiti marama i te atea! Te manaˈo nei te mau aivanaa e te vai ra e mau miria haapueraa fetia, e e mau tausani, e mau miria i te tahi taime, fetia to roto i te haapueraa fetia taitahi. Teie râ, “ua hope te mau fetia i te taiohia e ana [Iehova]; e na ˈna i mairi i to ratou iˈoa.”—Salamo 147:4.

13. (a) Eaha te mea faahiahia no nia i te mau pǔpǔ fetia? (b) Na te aha e haapapu ra e aita te mau aivanaa i ite i “te ture o te raˈi”?

13 Ua ui Iehova ia Ioba: “E mau anei ia oe te [taamu o te pǔpǔ fetia] Kime, e matara anei te tapea o [te pǔpǔ fetia] Kisili?” (Ioba 38:31; MN) Tau fetia te itehia i roto i te hoê pǔpǔ fetia o te hamani i te hoê hohoˈa taa maitai. Noa ˈtu e e nehenehe te mau fetia e atea roa te tahi i te tahi, eita to ratou vairaa e taui ia hiˈohia mai te fenua ˈtu. No te mea e mea papu roa to ratou vairaa, e “aveia faufaa” te mau fetia “no te tere haere, no te feia tere na te reva teitei, e no te faataa i te mau fetia.” (The Encyclopedia Americana) Aita râ hoê aˈe e taa roa ra eaha “te taamu” e amui i te mau pǔpǔ fetia. Oia mau, eita ta te mau aivanaa e nehenehe e pahono i te uiraa a te Ioba 38:33: “Te ite ra anei oe i te ture o te raˈi?”

14. No te aha e miterio ai te tufaraa o te maramarama?

14 Eita ta te mau aivanaa e nehenehe e pahono i te tahi atu uiraa i uihia ia Ioba: “Teihea te fenua e tufahia ˈi te maramarama?” (Ioba 38:24) Ia au i te hoê taata papai buka, “e uiraa aivanaa no te tau apî roa” teie no nia i te maramarama. Area te tahi mau philosopho Heleni ra, ua manaˈo ïa e na roto mai te maramarama i te mata o te taata. E ua manaˈo aˈenei te mau aivanaa e e mau huˈahuˈa haihai roa te maramarama. Area te tahi atu, e aru ïa. I teie mahana, te tiaturi nei te mau aivanaa e e aru e e huˈahuˈa atoa te maramarama. Teie râ, aitâ i taa-maitai-hia eaha mau â te reira e e nafea te reira “e tufahia ˈi.”

15. Mai ia Davida, eaha to tatou manaˈo a mataitai ai tatou i te raˈi e tia ˈi?

15 A mataitai ai ratou i teie mau mea atoa, e turaihia te taata ia manaˈo mai te fatu salamo ra o Davida tei parau e: “Ia hiˈo vau i te mau raˈi i te ohipa a to rima ra; te marama e te mau fetia ta oe i faaau ra, Eaha te taata nei i manaˈo mai ai oe ia ˈna? e ta te taata nei tamaiti i haapao mai ai oe ia ˈna?”—Salamo 8:3, 4.

Te faahanahana ra te fenua e te mau mea ora i nia iho ia Iehova

16, 17. E nafea te mau mea ora i “te mau vahi hohonu” e arue ai ia Iehova?

16 Te horoa ra te Salamo 148 i te tahi atu mau ravea e parau hua ˈi te mau mea hamanihia i te hanahana o te Atua. Te na ô ra te irava 7 e: “E haamaitai ia Iehova i nia i te fenua nei: te mau mea rarahi o te tai ra, e te mau vahi hohonu.” Oia, ua î “te mau vahi hohonu” i te mau mea faahiahia o te haapapu ra i te paari e te puai o te Atua. Te teiaha au noa o te tohora ninamu, 120 ïa tǎne, o te teiaha ïa o e 30 elefani! To ˈna noa mafatu, e 450 ïa kilo te teiaha o te nehenehe e pâmu fatata e 6 400 kilo toto na roto i to ˈna tino! Mea taere e mea ohipa rahi anei no teie mau mea rarahi ia tere haere na roto i te miti? Eita roa ˈtu. E “raˈu” ratou “na te moana,” ia au i te hoê parau faataa a te hoê faanahoraa (European Cetacean Bycatch Campaign). Maoti te peeutari, ua itehia e “ua ratere te hoê tohora ninamu 16 000 tiahapa kilometera i te atea i roto 10 avaˈe.”

17 E hopu na te ouˈa ihu rahi e 45 metera i te hohonu, te hopuraa hohonu roa ˈˈe râ a te hoê ouˈa i tapaohia, e 547 ïa metera! E nafea teie animara e ora ˈi i teie hopuraa? E mǎrû mai to ˈna tupairaa mafatu ia hopu oia, e e haere te toto i te mafatu, i te mahaha, e i te roro ra. E taoˈa chimique atoa to roto i to ˈna mau uaua iˈo o te haaputu i te mataˈi ora. E nehenehe te humi elefani e te tohora e hopu hohonu atu â. “Eita ratou e faaû i te neˈiraa,” ta te hoê ïa vea (Discover) e parau ra, “e vaiiho râ ratou e ia haaparahurahu roa te reira i to ratou mahaha.” E haaputu ratou i te rahiraa o te mataˈi ora hinaarohia i roto i to ratou mau uaua iˈo. E haapapuraa oraora teie mau mea ora i te paari o te hoê Atua mana hope!

18. E nafea te pape miti e faaite ai i to Iehova paari?

18 Te faaite atoa ra te pape miti i te paari o Iehova. Te na ô ra te hoê vea (Scientific American) e: “I roto i te mau topata pape atoa i nia 100 metera o te moana, te vai ra e mau tausani remu haihai roa painu noa tei parauhia phytoplancton.” E tamâ tera mau “uru remu itea ore” i to tatou reva ma te tatara ê e mau miria tǎne mataˈi ino. E hamani te reira hau atu i te afaraa o te mataˈi ora ta tatou e huti nei.

19. E nafea te auahi e te hiona e faatupu ai i te hinaaro o Iehova?

19 Te na ô ra te Salamo 148:8 e: “Te auahi e te ûa-paari, te hiona e te ohu ra; te mataˈi vero ra, e faatupu i ta ˈna ra parau.” Oia, te faaohipa atoa ra Iehova i te mau puai ora ore o te natura no te faatupu i to ˈna hinaaro. A hiˈo na i te auahi. Tau ahuru matahiti i mairi aˈenei, ua hiˈo-noa-hia te auahi uru raau ei ati ino roa. I teie nei, te tiaturi ra te feia maimi e mea faufaa te auahi no te maitai o te heipuni, e ore hoi te mau tumu raau tahito aore ra pohe, e oteo mai e rave rahi huero, e apî faahou te maa, e e iti mai te fifi atâta o te ati auahi. Mea faufaa roa atoa te hiona, no te mea e faarari e e haamaitai oia i te repo, e faaî i te mau anavai i te pape, e e paruru i te raau tupu e te animara i te anuvera toetoe roa.

20. E nafea te huitaata e faufaahia ˈi i te mau mouˈa e te mau tumu raau?

20 “Te mau mouˈa, e te mau aivi; te mau rau maa ra, e te mau arezi,” ta te Salamo 148:9 ïa e parau ra. E faaiteraa te mau mouˈa teitei i te puai rahi o Iehova. (Salamo 65:6) E tumu faufaa atoa râ to te reira. Te na ô ra te hoê parau faataa a te pu teotarafia i Bern i Helevetia e: “No nia mai te mau anavai rarahi atoa i te ao nei i te mau mouˈa. Hau atu i te afaraa o te huitaata te hinaaro i te pape inu e hopuna ra i nia i te mouˈa . . . Mea faufaa roa tera mau ‘tura pape iti rahi’ no te maitai o te huitaata.” Te faahanahana atoa ra te tumu raau noa i tei Poiete ia ˈna. Ia au i te hoê parau faataa a te porotarama a te Nunaa Amui no te heipuni, “mea faufaa” te tumu raau “no te maitai o te taata i te mau fenua atoa . . . I te pae faanavairaa faufaa, e faufaaraa rahi to te tumu raau e rave rau huru, no te mea e horoa mai te reira i te raau, te maa hotu, te maa huero, e te tapau. I te ao nei, e 2 miria taata te hinaaro i te raau no te tunu i te maa e no te mori.”

21. A faataa e nafea te hoê noa rauere e haapapu ai i te poieteraa.

21 O te hamaniraa iho o te hoê tumu raau te haapapuraa i te paari o te Atua Poiete. A hiˈo na i te hoê noa rauere. E iri hinu to ˈna, eita ïa oia e mǎrô. I raro aˈe noa mai, te vai ra te mau taoˈa tahi ora e chloroplaste to roto, e i roto i tera mau chloroplastes, te vai ra te mau taoˈa haamatie i te rauere o te apo mai i te ito o te maramarama. Maoti te faanahoraa parauhia photosynthèse e riro ai te rauere ei “fare hamaniraa maa.” E na roto atu te pape i te aˈa o te tumu raau e haere atu ai i te rauere ra maoti te tahi mau “tuio” taa ê roa. Te vai ra e mau tausani “auvaha” nainai roa (parauhia stomates) i raro aˈe i te rauere o te matara e o te piri, a apo atu ai i te mataˈi ino. E horoa te maramarama i te ito o te anoi i te pape e te mataˈi ino a hamani atu ai i te ito tihota. I teie nei, e nehenehe te tumu raau e amu i te maa ta ˈna iho i hamani. E “fare hamaniraa maa” maniania ore râ teie e te nehenehe. Eita hoi e haaviivii, e horoa mai râ i te mataˈi ora!

22, 23. (a) Eaha te mau mea maere ta te tahi mau manu e animara o te fenua e nehenehe e rave? (b) Eaha ˈtu â te mau uiraa e mea tia ˈi ia hiˈopoa tatou?

22 “Te mau manu, e te mau puaa atoa; te mau mea e nee ra, e te mau manu pererau,” ta te Salamo 148:10 ïa e parau ra. Mea maere te mau mea ta te animara o te fenua e te manu e rave rahi e nehenehe e rave. E nehenehe ta te manu albatros no Laysan e rere atea (ei hiˈoraa e 40 000 kilometera i te atea i roto noa e 90 mahana). E rere te manu fauvette mai te pae apatoerau e i te pae apatoa o Marite e 80 tiahapa hora ma te faaea ore. E haaputu te kamela i te pape, eiaha i roto i to ˈna puu mai tei manaˈohia na, i roto râ i to ˈna vairaa maa, a nehenehe atu ai oia e haere ehia maororaa ma te ere ore i te pape. No reira ïa te feia îite e hiˈopoa maitai ai i te ao animara no te hamani i te mau matini e te mau taoˈa apî. “Ia hinaaro outou e hamani i te tahi taoˈa o te tere maitai . . . e o te ore e faaino i te mau mea e haaati ra,” ta te vahine papai buka ra o Gail Cleere ïa e parau ra, “papu roa e e ite outou i te hoê hohoˈa maitai i roto i te natura.”

23 Oia, te parau hua nei te mau mea hamanihia i te hanahana o te Atua! Mai te raˈi fetia e tae roa i te tumu raau e te animara, te arue nei ratou taitahi i tei Poiete ia ratou. E o tatou ïa te taata nei? E nafea tatou e arue ai i te Atua mai te natura?

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha aita ˈi o te feia e patoi ra i te vai-mau-raa o te Atua e otoheraa?

• E nafea te mau fetia e te mau paraneta e faahanahana ˈi i te Atua?

• E nafea te mau animara o te tai e o te fenua e haapapu ai e te vai ra te hoê Atua Poiete î i te here?

• E nafea te mau puai ora ore o te natura e faatupu ai i te hinaaro o Iehova?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 20]

Ia au i te mau aivanaa, e 70 000 miria e miria rahiraa fetia itea!

[Faaiteraa i te tumu]

Frank Zullo

[Hohoˈa i te api 22]

Ouˈa ihu rahi

[Hohoˈa i te api 23]

Huˈa hiona

[Faaiteraa i te tumu]

snowcrystals.net

[Hohoˈa i te api 23]

Fanauˈa albatros no Laysan