Eaha ˈtura no te auhoêraa na te ao nei?
Eaha ˈtura no te auhoêraa na te ao nei?
“Mai te Piti o te Tamaˈi rahi mai â, a tahi ra te nunaa atoa a tahoê ai. . . . E nehenehe atura ïa te ao e haru i teie ravea e faatupu i te parau fafau i tiai-maoro-hia o te hoê faanahoraa apî na te ao nei.”
O TA te hoê peretiteni ïa no te Hau Amui no Marite i parau i te mau matahiti 1990 ra. I tera tau, ia au i te mau tupuraa na te nunaa rau, e au ra e te fatata ra te auhoêraa. Ua topa te mau faatereraa haavî te tahi i muri i te tahi. Ua vavahihia te patu o Berlin, e haamataraa ïa o te hoê tau apî no Europa. I mua i te hoê ao maere, ua mou te Hau Amui Soviétique tei hiˈohia na e e rave rahi i te pae Tooa o te râ ei aratai o te mau tamaˈi na te ao nei. Ua hope te Tamaˈi Toetoe, e te paraparau-maitai-hia ra no te faaoreraa i te mau mauhaa tamaˈi, te paura atomi atoa. Parau mau, ua tupu te tamaˈi i te Golfe Persique, e au ra râ e e fifi poto noa tera tei turai i te ao ia faaoti papu atu â i te tapi i te hoê ao hau.
E nehenehe te mau tapao maitai e itehia eiaha i te pae poritita noa, i roto atoa râ i te tahi atu mau tuhaa o te oraraa. Ua haamaitaihia te huru o te oraraa i roto e rave rahi fenua na te ao. Maoti te mau haereraa i mua i te pae rapaauraa i nehenehe ai te mau taote e rave i te mau mea e faarirohia na ei semeio tau ahuru matahiti noa na mua ˈtu. No te vitiviti o te haereraa i mua i te pae ihiihi i roto e rave rahi fenua, e au ra e te aratai nei te reira i te ruperuperaa na te ao taatoa. E au ra e te tupu maitai ra te mau mea mai tei hinaarohia.
I teie mahana, aita i maoro i muri aˈe, e mea tia ia ui tatou: ‘Eaha tei tupu? Teihea ˈtura te auhoêraa na te ao i fafauhia?’ Taa ê roa ˈtu, e au ra e te haere ra te ao i te tahi paeau. Ua riro te mau tupitaraa haapohe, te mau ohipa totoaraa, te parareraa o te mau mauhaa tamaˈi rahi, e te tahi atu mau tauiraa huru ê ei tumu parau
matauhia i roto i te mau vea. Ia au i teie mau huru tupuraa, e au ra e te atea noa ˈtura te ao i te auhoêraa. Aita i maoro aˈenei, ua parau te hoê taata haapao faufaa teitei e: “Ua topa tatou i roto i te hoê tupuraa tamau o te haavîraa uˈana o te puai noa ˈtu â.”Auhoêraa aore ra amahamaharaa na te ao nei?
I to te Nunaa Amui haamauraahia, hoê o te mau fa i faahitihia, o “te faatupuraa ïa i rotopu i te mau nunaa i te mau taairaa auhoa niuhia i nia i te faaturaraa o te tiaraa e te tiamâraa faito o te taata.” Fatata e 60 matahiti i muri aˈe, ua raea anei tera fa faahiahia roa? Aita roa ˈtu! E ere o “te mau taairaa auhoa,” e au ra e o te parau “tiamâraa” ta te mau nunaa e feruri rahi roa. Ua faaamahamaha te mau taata e pǔpǔ taata e tutava nei i te haamau i to ratou ihotaata e mana faatere i te ao nei. I to te Nunaa Amui haamauraahia, e 51 nunaa melo i roto. I teie mahana, 191 ïa.
Mai ta tatou i ite mai, i te pae hopea o te senekele 20, ua parare te tiaturiraa i te hoê ao tahoêhia. Mai reira mai, ua taui tera tiaturiraa ei haapeapearaa i te mea e te ite ra te huitaata i te amahamaharaa riirii o te ao. Te amahamaharaa uˈana i Yougoslavie, te mau fifi i rotopu i to Tchétchénie e to Rusia, te tamaˈi i Irakia, e te taparahiraa taata tamau i te pae Hitia o te râ no Ropu—e faaiteraa te taatoaraa o te reira i te hoê amahamaharaa rahi atu â.
Aita e feaaraa e ua ravehia te tutavaraa e rave rahi no te hau ma te manaˈo maitai e te aau tae. Noa ˈtu te reira, e au ra e eita te auhoêraa na te ao nei e raea. E rave rahi o te uiui noa nei: ‘No te aha e mea fifi roa ˈi ia faatupu i te auhoêraa na te ao nei? Te haere nei te ao ihea?’
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 3]
AP Photo/Lionel Cironneau
Arlo K. Abrahamson/AFP/ Getty Images