Eaha to roto?

Tapura tumu parau

A haapao maite e a faaitoito te tahi i te tahi

A haapao maite e a faaitoito te tahi i te tahi

“E haapao maite â tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai.”—HEB. 10:24.

1, 2. Eaha tei tauturu i na 230 Ite no Iehova ia ora mai i te taahiraa o te pohe i te hopea o te Piti o te Tamaˈi rahi?

 I TE hopea o te Piti o te Tamaˈi rahi, ua pau te faatereraa Nazi. Ua faauehia e haapohe tau tausani taata e toe ra i roto i te mau aua haavîraa. Ua faahaerehia tei tapeahia i te aua i Sachsenhausen i te mau uahu e ua paiuma i nia i te pahi o te faatomohia i tai. E tuhaa teie o te hoê opuaraa ino mau parauhia i muri aˈe, te taahiraa o te pohe.

2 Ua faarue na 33 000 taata o te aua haavîraa i Sachsenhausen e ua haere e 250 kilometera i te tahi uahu i Lübeck i Heremani. I rotopu ia ratou, ua tahoêhia na 230 Ite no Iehova no e ono fenua. Ua poia e mea maˈimaˈi te taatoaraa. Mea nafea to tatou mau taeae i te oraraa mai i taua taahiraa ra? Ua na ô hoê, “Ua faaitoito noa matou te tahi i te tahi.” Ma “te mana rahi” no ǒ mai i te Atua ra e te here te tahi i te tahi, ua ora mai ratou i teie ati.—Kor. 2, 4:7.

3. No te aha tatou e faaitoito ai ia vetahi ê?

3 Aita tatou i roto i taua taahiraa ra o te pohe. E rave rahi râ fifi te faaruruhia nei. I muri aˈe i te haamauraahia te Basileia o te Atua i 1914, ua tiahihia Satani mai te raˈi mai e ua hurihia i te fenua nei. E “riri rahi [to ˈna] no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” (Apo. 12:7-9, 12) A piri noa mai ai Aramagedo, te faaohipa ra Satani i te mau ati e faateimaharaa no te haafifi mai i te auhoaraa e o Iehova. Taa ê atu i te reira, te vai ra te mau fifi o te mau mahana atoa. (Ioba 14:1; Koh. 2:23) I te tahi taime, noa ˈtu e mea puai te taairaa e Iehova, e paruparu roa tatou a toaruaru atu ai. A hiˈo na i teie taeae tei tauturu tau matahiti e rave rahi taata i te pae varua. A paari mai ai, ua maˈihia ˈi raua ta ˈna vahine e ua toaruaru roa ˈtura oia. Mai tera taeae, e hinaaro tatou i “te mana rahi” no ǒ mai ia Iehova ra e i te faaitoitoraa.

4. Ia riro tatou ei faaitoitoraa no vetahi ê, e mea tia ia pee i teihea aˈoraa a te aposetolo Paulo?

4 Ia riro tatou ei faaitoitoraa no vetahi ê, e mea tia ia pee i te aˈoraa a te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano Hebera. Ua na ô oia: “E haapao maite â tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai ra: eiaha hoi e faarue i to tatou haaputuputuraa, mai ta te tahi pae ra peu, e faaitoito râ; e ia rahi atu â te faaitoito, no te mea te hiˈo na outou i taua mahana ra i te fatataraa mai.” (Heb. 10:24, 25) E nafea ia faaohipa i tera mau parau faufaa mau?

“HAAPAO MAITE Â TATOU TE TAHI I TE TAHI”

5. Eaha te auraa e “haapao maite â tatou te tahi i te tahi,” e eaha te titauhia?

5 Eaha te auraa e “haapao maite â tatou te tahi i te tahi”? O te “tâuˈaraa ïa i to vetahi ê hinaaro a haamanaˈo atu ai ia ratou.” E navai anei ia aroha noa i te taata i te Piha a te Basileia aore ra ia tauaparau atu i nia i te tahi parau rii faufaa ore? Eita. E ara anaˈe eiaha e faaô atu i roto i ta vera ma ohipa. (Tes. 1, 4:11; Tim. 1, 5:13) No te faaitoito i te taeae, mea faufaa ia ite maitai i to ˈna huru tupuraa, taairaa e Iehova, to ˈna mau huru maitatai, aravihi e paruparu. Ia ite o ˈna e e hoa tatou no ˈna e te here mau ra tatou ia ˈna. E titauhia ïa ia faaherehere i te taime no ˈna eiaha noa ia fifihia e ia toaruaru o ˈna.—Roma 12:13.

6. Eaha te tauturu i te matahiapo ia “haapao” i te nǎnǎ?

6 I faaitoitohia na te mau matahiapo o te amuiraa ia “faaamu i te nǎnǎ a te Atua” ma te aau tae e hinaaro mau. (Pet. 1, 5:1-3) E nehenehe anei e na reira aita anaˈe ratou i matau maitai i te mamoe? (A taio i te Maseli 27:23.) Ua vata anaˈe te mau matahiapo no te mau hoa Kerisetiano a oaoa ˈtu ai e o ratou, mea ohie aˈe no te mamoe ia ani i te tauturu a fifihia ˈi. Ia faaite atoa ˈtu i to ratou mau manaˈo e fifi. E nehenehe ïa te mau matahiapo e “haapao” e e tauturu atu.

7. Eaha te haamanaˈo ia parau mai te feia toaruaru i te tahi mea?

7 Ua na ô Paulo i to te amuiraa i Tesalonia: “E tauturu atu i tei paruparu.” (A taio i te Tesalonia 1, 5:14.) E toaruaru e e paruparu “te aau taiâ.” Te na ô ra te Maseli 24:10: “Ia paupau to aho i te mahana e ati ai ra, te iti hua ra to oe itoito.” E nehenehe tei toaruaru e paraparau ma te feruri ore. (Ioba 6:2, 3) E haamanaˈo anaˈe e aita ta ratou parau e faaite ra i to ratou huru mau. Tera iho â ta Rachelle i taa a hepohepo roa ˈi to ˈna mama. Te na ô ra oia: “E pinepine mama i te parau i te mea au ore roa. I tera mau taime, e haamanaˈo vau i to ˈna huru mau: to ˈna aroha, hamani maitai e aau horoa noa. Ua taa ia ˈu e e nehenehe te feia hepohepo e paraparau ma te feruri ore. Eiaha roa ˈtu tatou e tahoo atu ma te mau parau e ohipa au ore.” Te na ô ra te Maseli 19:11: “Na te haapao o te taata e ore e riri vave ai; o to ˈna ïa maitai te faaore i te hara.”

8. I nia ia vai e “faaite papu” ai i to tatou here e no te aha?

8 Noa ˈtu e ua faatitiaifarohia te fifi, te hepohepo e te haama nei vetahi no te tahi hara i ravehia. E nafea ïa ia “haapao” atu? No nia i te tahi taata rave hara tatarahapa i Korinetia, ua papai Paulo: “E faaore atu outou i ta ˈna hara, e e haamahanahana ˈtu e tia ˈi, o te horomii-noa-hia taua taata ra e te oto rahi. E teie nei, teie ta ˈu parau ia outou, e faaite papu atu outou i to outou aroha ia ˈna.” (Kor. 2, 2:7, 8) Ia au i te tahi buka, te auraa o te parau “faaite papu,” o te “tarimaraa ïa, te haapapuraa, te haamanaraa i te hoê parau faaau.” Eita e navai ia parau i te taata e te here e te tâuˈa mau ra tatou ia ratou. E titauhia ia faaite atu maoti te haerea e haaraa.

“A FAAARAARA ˈTU AI IA RAHI TE AROHA, O TE RAVE I TE MAU OHIPA MAITATAI”

9. Eaha te auraa “a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai”?

9 Ua papai Paulo: “E haapao maite â tatou te tahi i te tahi, a faaaraara ˈtu ai ia rahi te aroha, o te rave i te mau ohipa maitatai.” Ia faaitoito tatou i te hoa Kerisetiano ia faaite i te here e ia rave i te ohipa maitatai e tia ˈi. Ia ore te auahi ia pohe, e titauhia ia tuu atu â i te vahie a tahirihiri atu ai. Mai tera atoa tatou e turai ai i te mau taeae ia here i te Atua e te taata-tupu. Mea faufaa ia haapopou atu ia rave ratou i te ohipa maitatai.

A poro e o vetahi ê

10, 11. (a) O vai te hinaaro i te haapopouraa? (b) A horoa i te hoê faahiˈoraa e faaite ra e e tauturu te haapopouraa i tei rave i te hara.

10 Ia toaruaru tatou aore ra aita, e hinaaro iho â tatou i te haapopouraa. Ua na ô te tahi matahiapo: “Aita to ˈu metua tane i parau noa ˈˈe mai e ua rave maitai au i te tahi mea. A paari ai, ua haafaufaa ore noa vau ia ˈu. . . . Noa ˈtu e e 50 matahiti to ˈu i teie nei, e oaoa noa vau ia haapapu mai te mau hoa e te rave nei au i te ohipa maitai ei matahiapo. . . . Ua haapii mai te reira e e mea faufaa ia faaitoito ia vetahi ê. Te tutava nei au i te na reira.” E faaitoito te mau haapopouraa i te taatoaraa, oia atoa i te mau pionie, matahiapo e tei toaruaru.—Roma 12:10.

11 Ia tauturu te mau matahiapo i te hoê taata tei hara maoti te aˈoraa î i te here e te haapopouraa tano, e itoitohia o ˈna ia rave i te ohipa maitatai. (Gal. 6:1) Tera tei tupu no te tuahine Miriam. Te na ô ra o ˈna: “Mea fifi mau no ˈu a faarue ai vetahi mau hoa piri roa i te amuiraa. I te hoê â taime, ua maˈihia to ˈu papa, ua mutu hoi te tahi uaua o to ˈna roro. Ua hepohepo roa ino vau. Haamata ˈtura vau i te haamatau i te hoê tane e ere i te Ite. No ˈu, e maitai mai au.” Aita râ! Ua manaˈo atura te tuahine e eita e au ia ˈna to Iehova here e ua opua aˈera e faarue i te parau mau. Ua haamanaˈo atu râ te tahi matahiapo i ta ˈna taviniraa taiva ore. Ua putapû roa oia. Ua haapapu atu te mau matahiapo e te here noa ra Iehova ia ˈna. Ua here roa ˈtu â o ˈna ia Iehova, ua faataa ê atura i to ˈna hoa e ere i te Ite e ua tamau i te tavini ia Iehova.

A faaitoito atu ia faaite i te here e ia rave i te ohipa maitatai

12. E itoitohia anei te taata ia faahaama, ia faaino e ia faahapa ˈtu tatou?

12 E nafea ia faaitoito i to tatou mau taeae? Eiaha e faaau ia ratou ia vetahi ê. Eiaha e faaino atu no te mea aita ratou i pee i to tatou manaˈo. E eiaha e faahapa ˈtu no te mea aita ratou i rave hau atu â. E itoitohia paha ratou, no te hoê taime poto noa râ. Mea au aˈe ia haapopou atu e ia haamanaˈo atu i to ratou here i te Atua.—A taio i te Philipi 2:1-4.

‘E FAAITOITO TE TAHI I TE TAHI’

13. E nafea ia faaitoito ia vetahi ê? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

13 E titauhia ia ‘faaitoito, no te mea te hiˈo na tatou i taua mahana ra i te fatataraa mai.’ E au te faaitoitoraa i te tahi atu i te tuuraa ˈtu i te mori arahu ia ama noa aore ra ia puai atu â te auahi. E na reira tatou ma te faaitoito e te tamahanahana i to tatou mau taeae ia tavini noa i te Atua. A tauturu ai i tei hepohepo, e paraparau anaˈe ma te here e te mǎrû. (Mas. 12:18) Ia ‘ru atoa tatou i te faaroo e ia haere maine i te parau.’ (Iak. 1:19) Ia faaroo maite tatou, e taa paha ia tatou eaha te haaparuparu ra i te tahi hoa Kerisetiano. E nehenehe ïa e tauturu atu ia faaruru i te reira.

A amui atu i te mau hoa maitatai

14. Mea nafea te tahi taeae toaruaru i tauturuhia ˈi?

14 A hiˈo na i ta te hoê matahiapo hamani maitai i rave no te tauturu i te tahi taeae o te ore e poro faahou ra a tau matahiti aˈenei. A faaroo ai te matahiapo ia ˈna, mea papu e te here mau ra oia ia Iehova. I faaineine maitai na hoi o ˈna i te mau haapiiraa atoa o Te Pare Tiairaa a haere tamau atu ai i te mau putuputuraa. Ua huru ê râ oia i te ohipa a vetahi i roto i te amuiraa a inoino atu ai. Ua faaroo maite te matahiapo ma te ore e faahapa ˈtu e ua haapapu e te here ra to ˈna mau taeae ia ˈna. Ua taa ˈtura i te taeae e ua vaiiho o ˈna i te mau peapea rii ia faaatea ê ia ˈna i te Atua ta ˈna i here. Ma te tauturu a te matahiapo, ua poro e ua faaî faahou oia i te mau titauraa no te riro ei matahiapo.

A faaroo maite i tei hinaaro i te faaitoitoraa (A hiˈo i te paratarafa 14, 15)

15. Eaha te haapii mai i ta Iehova i rave no te faaitoito i tei hepohepo?

15 Eita paha te taata toaruaru e itoito oioi mai aore ra e farii oioi i te tauturu. E titauhia ia faaoromai tatou. Ua na ô Paulo: “E tauturu atu i tei paruparu, ia maoro te faaoromai i te taata atoa.” (Tes. 1, 5:14) Eiaha e faarue oioi i tei toaruaru. E tamau anaˈe râ i te “tauturu” atu e i te faaoromai. Ua na reira Iehova no ta ˈna mau tavini tei toaruaru i te tahi taime. Ua hamani maitai rahi te Atua i te peropheta Elia ma te faaroo i to ˈna mau manaˈo a faaitoito atu ai i te rave i ta ˈna taviniraa. (Arii 1, 19:1-18) Ma te aroha, ua faaore Iehova i ta Davida mau hara a tatarahapa ˈi o ˈna. (Sal. 51:7, 17) Ua tauturu atoa te Atua i te fatu o te Salamo 73 tei fatata i te faaea i te tavini ia ˈNa. (Sal. 73:13, 16, 17) E aroha noa e e hamani maitai Iehova, i te taime iho â râ e hepohepo e e toaruaru ai tatou. (Exo. 34:6) E aroha “apî to ˈna i te mau poipoi atoa” e ‘eita hoi e mure.’ (Oto 3:22, 23) Te ani maira Iehova ia pee i to ˈna hiˈoraa e ia aroha i tei hepohepo.

A FAAITOITO TE TAHI I TE TAHI IA HAERE NOA NA NIA I TE EˈA O TE ORA

16, 17. A piri noa mai ai te hopea o teie nei ao, ia aha tatou e no te aha?

16 I nia i na 33 000 taata mau auri i faarue i te aua haavîraa o Sachsenhausen, e tausani tei pohe. Ua ora pauroa mai râ na 230 Ite no Iehova. Ua ora mai ratou no te mea ua faaitoito e ua tauturu ratou te tahi i te tahi.

17 Te haere atoa nei tatou na nia i “te eˈa e tae atu ai i te ora.” (Mat. 7:14) Fatata te taatoaraa o te mau tavini a Iehova i te tomo i roto i te ao apî parau-tia. (Pet. 2, 3:13) E tauturu anaˈe ïa te tahi i te tahi a haere noa ˈi na nia i te eˈa e aratai i te ora mure ore.