Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te haapaoraa i tei ruhiruhia

Te haapaoraa i tei ruhiruhia

“E au mau tamarii ra, eiaha to tatou te aroha vaha anaˈe e te aroha arero; ei aroha rave râ, ei mea mau.”—IOA. 1, 3:18.

1, 2. (a) Eaha te mau fifi ta e rave rahi utuafare e faaruru nei, e eaha te mau uiraa te hiti mai? (b) E nafea te mau metua e tamarii e faaineine ai ia ratou ia taui te mau tupuraa?

 MEA mauiui ia ite i to tatou mau metua, mea itoito hoi i na mua ˈˈe, i te oreraa e nehenehe faahou e haapao ia ratou iho. Ua topa paha o mama aore ra papa a fati atu ai te tauupu, ua painu e ua moemoe roa o ˈna aore ra ua itehia e e maˈi ino mau to ˈna. Mea fifi atoa paha no te feia ruhiruhia ia farii i te mau tauiraa i nia ia ratou aore ra i te tahi mau tupuraa o te taotia ra i to ratou tiamâraa. (Ioba 14:1) Eaha te nehenehe e rave no te haapao ia ratou?

2 Te na ô ra te hoê tumu parau no nia i te haapaoraa i te feia ruhiruhia: “E ere i te mea ohie ia tauaparau i nia i te mau fifi o te matahiti rahi. Ua ineine maitai aˈe râ te hoê utuafare i te faaruru i te tahi noa ˈtu fifi a faanaho atea ˈi i te mau ravea e vai ra e a faaoti oioi ai i te ohipa e rave.” Mea faufaa teie huru tauaparauraa a taa ˈi e eita e nehenehe e ape i te mau fifi o te matahiti rahi. Tera râ, e nehenehe tatou e rave i te tahi mau faaineineraa e e rave atea i te mau faaotiraa. E hiˈo anaˈe e nafea te mau utuafare e haa amui ai e ma te here no te rave i te mau faaotiraa fifi.

FAAINEINE NO “TE MAU MAHANA INO”

3. Eaha ta te mau utuafare e rave ia hinaaro atu â te mau metua ruhiruhia i te tauturu? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

3 Ia tae i te hoê taime, eita te feia ruhiruhia e nehenehe faahou e haapao ia ratou iho, e hinaaro ratou i te tauturu. (A taio i te Koheleta 12:1-7.) E mea tia ïa ia faaoti te mau metua e ta ratou tamarii eaha te ravea maitai aˈe te tauturu ia ratou e eaha te maraa ia ratou i te aufau. E haerea paari ia farerei e ia tauaparau te utuafare taatoa no nia i te mau ravea no te haa amui, no te hiˈopoa i te mau hinaaro e no te faaoti e nafea ia tauturu atu. E mea tia atoa ia faaite te taatoaraa, te mau metua iho â râ, i to ratou huru aau e i te manaˈo au noa e te tano. E aparau paha ratou no nia i te tauturu hau ia nehenehe te mau metua e faaea hau noa i to raua fare. * Oia atoa paha no nia i ta te taata taitahi e nehenehe e rave no te amo i te mau hopoia. (Mas. 24:6) Ei hiˈoraa, e nehenehe vetahi e haapao i te mau metua i te mau mahana atoa. Area te tahi atu, e tauturu atu ïa ratou i te pae moni. Ia taa i te taatoaraa e e hopoia ta ratou taitahi. A nuu ai râ te tau, e nehenehe te utuafare e tauaparau no te tauiui i te hopoia.

4. Ihea te mau melo o te utuafare e nehenehe ai e imi i te tauturu?

4 A haamata ˈi outou i te haapao ia ratou, a rave i te taime no te ite atu â no nia i te tupuraa o to outou mau metua. Mai te peu e e maˈi to mama aore ra to papa o te ino roa ˈtu â, a haapii eaha te tupu i mua nei. (Mas. 1:5) A haere e hiˈo i te mau piha a te hau o te horoa ra i te mau tauturu no te feia ruhiruhia. A imi eaha te mau faanahoraa i te pae totiare e mâmâ ˈi ta outou hopoia e e fanaˈo ai to outou metua i te rapaauraa maitai aˈe. A feruri ai i te mau tauiraa i roto i te utuafare, e ite outou i te mau huru aau peapea, mai te manaˈo moemoe, te huru-ê-raa aore ra te taa ore. A faaite i to outou mau manaˈo i te hoê hoa tiaturihia. Hau roa ˈtu â, a haamahora i to aau ia Iehova. E nehenehe oia e horoa ˈtu i te hau o te feruriraa hinaarohia no te faaruru i te mau tupuraa atoa.—Sal. 55:22; Mas. 24:10; Phil. 4:6, 7.

5. No te aha e haerea paari ai ia hiˈopoa aˈena i te mau ravea no te haapao i te mau metua ruhiruhia?

5 Ua hiˈopoa aˈena te tahi feia ruhiruhia e to ratou utuafare i te mau ravea no te haapao ia ratou. Ei hiˈoraa, mea ohie aˈe paha ia ora te hoê metua e ta ˈna ra tamaiti aore ra tamahine, ia ora i te fare ruau aore ra ia fanaˈo i te tahi atu mau faanahoraa e vai ra. E tia ïa ia ratou ia faaineine ia ratou ia faaruru i te ‘rohirohi e te taiâ’ e itehia i muri aˈe. (Sal. 90:10) E rave rahi utuafare tei ore i na reira, e ua titauhia ia ratou ia rave oioi i te mau faaotiraa fifi a tupu mai ai te hoê ati. Ua faataa te hoê aivanaa: “O te taime fifi roa ˈˈe teie no te rave i te hoê faaotiraa.” I roto i te hoê tupuraa ru mai teie, e riri hanoa paha te mau melo o te utuafare a tupu atu ai te peapea. Ia rave-atea-hia râ te mau faanahoraa, mea ohie aˈe ïa ia rave i te mau faatanoraa i muri aˈe.—Mas. 20:18.

E tauaparau te hoê utuafare no te ite e nafea ia tauturu atu (A hiˈo i na paratarafa 6-8)

6. No te aha mea faufaa ˈi ia aparau aˈena no nia i te mau faanahoraa e rave a paari mai ai te mau metua?

6 Mea fifi paha ia tauaparau i to outou mau metua no nia i te mau tauiraa i roto i te fare aore ra te faufaaraa ia taui i te fare ia tae i te hoê mahana. E rave rahi râ tei parau e ua tauturu tera aparauraa ia ratou i muri aˈe. No te aha? No te mea mea ohie aˈe ia aparau no nia i te mau fifi, ia faaroo ma te faatura e ia rave i te mau faanahoraa au hou a tupu mai ai te fifi. I te hoê taime au maitai, e nehenehe te mau melo o te utuafare e faaite i ta ratou e au. E piri atu â ïa te tahi i te tahi e e faaite atoa ratou i te here. E hinaaro paha te feia ruhiruhia e ora maoro atu â o ratou anaˈe. Mea maitai ia faaite te mau metua i ta ratou tamarii i ta ratou e hinaaro ia titauhia ia haapao atu â ia ratou i te hoê mahana.

7, 8. Eaha te mau tumu parau ta te mau utuafare e tauaparau, e no te aha?

7 E te mau metua, i taua mau aparauraa ra, a faaite atu i to outou utuafare i to outou mau hinaaro, i te tino moni ta outou e nehenehe e aufau e i ta outou i maiti a paari mai ai. E nehenehe ïa ta ratou e rave i te mau faaotiraa tano aita anaˈe e tia ia outou. E hinaaro ratou e faatura i to outou mau manaˈo e i to outou tiamâraa. (Eph. 6:2-4) Ei hiˈoraa, te hinaaro ra anei outou ia rave te tahi tamarii ia outou i ǒ na aore ra te hinaaro ra outou i te tahi atu mea? A faaite i te manaˈo au noa e a haamanaˈo e eita te taatoaraa e manaˈo ra mai ia outou. E titauhia te taime no te metua aore ra te tamarii no te faatano i to te tahi e te tahi huru feruriraa.

8 E nehenehe e ape i te mau fifi ma te rave aˈena i te mau faanahoraa e ma te tauaparau. (Mas. 15:22) A aparau e to outou utuafare no nia i te mau ravea rapaauraa e ta outou e hinaaro e fanaˈo. A faaohipa ïa i te parau faaueraa i te pae rapaauraa a te mau Ite no Iehova, oia hoi te tareta Instructions médicales/Directives anticipées (DPA). E tiaraa to te taata taitahi ia ite i te mau ravea rapaauraa e vai ra e ia farii aore ra ia patoi i te reira. E faataa te tareta DPA i te mau hinaaro o te hoê taata. A maiti i te tahi taata tiaturihia o te rave i te mau faaotiraa tano no outou ia titauhia. Ia tapea te feia ruhiruhia, te feia haapao e te feia tiaturihia ia ratou ra te hoê api o tera parau faaueraa ia hinaaro-noa-hia ˈtu. E tuu vetahi feia ruhiruhia i te reira e te tahi atu mau papie faufaa taaihia i to ratou mau hinaaro, te parururaa, te fare moni, te mau piha ohipa a te hau e te vai ra ˈtu â.

TE MAU TUPURAA O TE TAUI

9, 10. I teihea taime te mau metua e hinaaro rahi ai i te tauturu a ta ratou tamarii?

9 I roto e rave rahi tupuraa, e maiti te mau metua e te tamarii e faatura i te tiamâraa o te feia ruhiruhia ia nehenehe. Peneiaˈe e tia â ia ratou ia tunu i te maa, tamâ i te fare, rave i te raau e ia tauaparau maitai. E haapapu atu ratou i ta ratou tamarii e aita e faufaa ia faaô roa i roto i to ratou oraraa. A mairi ai râ te tau, e titauhia ia tauturu te mau tamarii i to ratou metua. Peneiaˈe e fifihia ratou no te haere, no te hoohoo mai aore ra e moehia ia ratou e rave rahi ohipa.

10 E nehenehe paha te feia ruhiruhia e ore e taa i te mau mea e tupu ra aore ra e toaruaru. E haamata paha to ratou tariˈa i te turi, e mohimohi te mata, e moehia ia ratou i te tahi mau mea aore ra e fifihia paha ratou ia haere i te fare haumitiraa. Ia tupu noa ˈtu te reira, a haere oioi e hiˈo i te taote o te horoa mai i te tahi ravea rapaauraa. Na te tamarii paha e rave i te mau faanahoraa no te haere i te taote aore ra no te tahi atu mau ohipa. No te ite e te haapao-maitai-hia ra te mau metua, e nehenehe te tamarii e paraparau no ratou, e tauturu atu no ta ratou mau papie, e faahoro ia ratou i te tahi vahi e te vai ra ˈtu â.—Mas. 3:27.

11. Eaha te rave ia ore to outou mau metua ia haapeapea roa i mua i te mau tauiraa?

11 Mai te peu e eita te mau fifi o to outou mau metua e afaro, e nehenehe paha e rave i te tahi mau tauiraa. Eiaha râ e rave i te mau tauiraa rahi roa. Mea ohie aˈe ïa no ratou i te faaau atu. Mea atea anei to outou faaearaa i to outou mau metua? E navai noa anei e na te hoê hoa Kerisetiano aore ra te hoê taata tapiri e haere e hiˈo tamau i to outou mau metua a faaite mai ai eaha to ratou huru? E hinaaro noa anei ratou i te tauturu no te tunu i te maa e no te tamâ i te fare? E titauhia anei ia rave i te mau tauiraa rii i roto i te fare ia ore ratou ia pepe a hahaere ai, a hapû ai i te pape e a rave ai i te tahi atu mau ohipa? Peneiaˈe e hinaaro noa te feia ruhiruhia i te hoê taata o te haere e rapaau ia ratou i te fare. Mai te peu râ e mea atâta ia vaiiho ia ratou o ratou anaˈe, e titauhia ïa ia haapao tamau atu. Noa ˈtu eaha te tupuraa, a imi eaha te mau tauturu e vai ra i ǒ outou. *A taio i te Maseli 21:5.

UA NAFEA VETAHI?

12, 13. Mea nafea te mau tamarii paari e faaea atea ra i to ratou mau metua i tamau noa ˈi i te faatura e i te haapao ia ratou?

12 E hinaaro te tamarii î i te here ia ora to ratou mau metua ma te au. A ite ai e te haapao-maitai-hia ra ratou, eita te tamarii e haapeapea. E rave rahi râ tamarii paari e faaea atea ra i to ratou mau metua, no te tahi mau hopoia. I roto i tera mau tupuraa, ua faaohipa vetahi i te mau mahana faafaaearaa no te haere e hiˈo i to ratou mau metua. Oia atoa no te tauturu atu e no te rave i te mau ohipa ta ratou e ore e nehenehe e rave faahou. A taniuniu pinepine i to outou mau metua, i te mau mahana atoa mai te peu e e nehenehe. A papai atu i te rata aore ra a hapono atu i te poroi roro uira. E ite ïa to outou mau metua e te herehia ra ratou.—Mas. 23:24, 25.

13 Noa ˈtu te tupuraa, a hiˈopoa eaha te tauturu ta to outou mau metua e hinaaro ra. Mai te peu e mea atea to outou faaearaa e e Ite to outou metua, e nehenehe outou e tauaparau i te mau matahiapo o ta ratou amuiraa no te ani i to ratou manaˈo. Eiaha e haamoe ia pure no nia i te reira. (A taio i te Maseli 11:14.) Noa ˈtu e e ere to outou metua i te Ite, ‘a faatura ˈtu i to outou metua tane e metua vahine.’ (Exo. 20:12; Mas. 23:22) Mea papu, eita te mau utuafare atoa e rave i te hoê â mau faaotiraa. E faanaho vetahi e rave i te mau metua ruhiruhia ia ratou ra aore ra i pihaiiho noa mai. Tera râ, eita noa e nehenehe. Mea au aˈe paha na vetahi mau metua eiaha e ora e te mau tamarii paari e to ratou utuafare. Mea faufaa no ratou to ratou tiamâraa e eita ratou e hinaaro e faateimaha ˈtu. E moni paha ta vetahi e mea au aˈe na ratou e aufau i te tahi taata haapao a ora noa ˈi i ǒ ratou.—Koh. 7:12.

14. Eaha te fifi e nehenehe e tupu mai no te tamarii na ˈna e haapao ra i te mau metua i te rahiraa o te taime?

14 I roto i te utuafare e rave rahi, e au ra e na te tamaiti aore ra te tamahine o te ora ra i pihaiiho i te mau metua e amo i te rahiraa o te mau hopoia. Tera râ, ia vai aifaito o ˈna. E mea tia atoa hoi ia haapao i te mau hinaaro o to ˈna utuafare. Ua taotiahia hoi te taime e te itoito o te taata taitahi. E taui atoa paha to ˈna tupuraa. E titauhia ïa ia hiˈopoa faahou i te mau faanahoraa i ravehia. Mea rahi roa anei te hopoia a te hoê melo o te utuafare? E nehenehe anei te tahi atu mau tamarii e rave hau atu â, ma te haere atoa paha e haapao i te mau metua?

15. E nafea te taata haapao ia ore oia ia rohirohi?

15 Ia hinaaro te hoê metua ruhiruhia i te tauturu i te mau taime atoa, e nehenehe te taata haapao e rohirohi roa. (Koh. 4:6) E hinaaro te mau tamarii î i te here e rave i tei maraa ia ratou no to ratou mau metua. Mea teimaha râ. Mai te peu e tei roto outou i tera tupuraa, a ani i te tauturu. E titau-noa-hia paha maa rima tauturu i te tahi taime no te ore e afai oioi i to outou metua i te fare ruau.

16, 17. Eaha te mau fifi ta te mau tamarii e nehenehe e ite a haapao ai i te mau metua ruhiruhia, e e nafea ratou? (A hiˈo atoa i te tumu parau tarenihia “E haapao atu ma te oaoa.”)

16 Mea mauiui ia ite i te mau faahopearaa ino o te matahiti rahi i nia i to tatou mau metua ruhiruhia here. Te oto nei e rave rahi taata haapao, te ahoaho nei, te riri nei, te faahapa nei ia ratou iho e te inoino nei. I te tahi taime, e faahiti paha te metua ruhiruhia i te mau parau o te haamauiui aore ra eita paha ratou e mauruuru hanoa. Ia tupu noa ˈtu te reira, eiaha e riri oioi atu. Te parau ra te hoê taote i te pae feruriraa: “Te ravea maitai roa ˈˈe no te tinai i tera mau manaˈo, o te faˈiraa ïa e ua huru ê iho â tatou. Eiaha e haavare aore ra e faahapa ia oe iho no to oe mau huru aau.” A aparau e a faaite i to outou huru aau i to outou hoa faaipoipo, i te tahi atu melo o te utuafare aore ra i te hoê hoa tiaturihia. E tauturu teie mau aparauraa ia outou ia taa i to outou huru aau e ia vai faito noa.

17 Ia tae i te hoê taime, aita paha ta te hoê utuafare e moni e e aravihi no te rapaau i te hoê metua ruhiruhia here i te fare. E titauhia paha ia afai ia ˈna i te hoê fare o te utuutu i te feia paari. Ua haere te hoê tuahine Kerisetiano e hiˈo i to ˈna mama i te fare ruau fatata i te mau mahana atoa. Te parau ra oia no to ˈna utuafare: “Eita ta matou e nehenehe e haapao ia mama e 24 hora i te mahana. No mama, e ere i te mea ohie ia farii i te haere i te fare ruau. E ere roa ˈtu iho â i te mea ohie. Tera râ te ravea maitai roa ˈˈe no ˈna i te mau avaˈe hopea o to ˈna oraraa, e ua farii oia i te reira.”

18. Ia papu i te feia e haapao ra i to ratou mau metua i te aha?

18 E ere i te mea ohie ia haapao i to outou mau metua ruhiruhia e mea fifi atoa paha i te pae feruriraa. Aita e ravea e tano no te mau tupuraa atoa. Maoti râ te faaineine-maitai-raa i te reira, te haa-amui-raa, te aparau-maitai-raa, e hau roa ˈtu â te pure haavare ore, e nehenehe outou e amo i ta outou hopoia e faatura i te feia ta outou e here ra. Ma te na reira, e oaoa outou i te ite e te haapao-maitai-hia ra ratou. (A taio i te Korinetia 1, 13:4-8.) E te mea faufaa roa ˈˈe, ia papu ia outou e e fanaˈo outou i te hau o te feruriraa ta Iehova e horoa ra i te feia e faatura ra i to ratou mau metua.—Phil. 4:7.

^ E pee paha te mau metua e te tamarii i tei matauhia i te rave i ǒ ratou. I te tahi mau vahi, mea tano e mea au aˈe ia ora amui e te tamarii aore ra te mootua aore ra ia ite pinepine ia ratou.

^ Mai te peu e te ora noa ra to outou metua i te fare, ia papu ia outou e e taviri fare ta te feia utuutu tiaturihia ia tupu noa ˈtu te tahi fifi.