Eaha to roto?

Tapura tumu parau

E faaipoipo ‘ia au noa i te Fatu’—E nehenehe mau anei?

E faaipoipo ‘ia au noa i te Fatu’—E nehenehe mau anei?

“Aita vau i ite mai atura i te hoê apiti i roto i te amuiraa. Aita vau e hinaaro ra e paari mai o vau anaˈe.”

“Mea maitai roa vetahi mau tane i roto i teie nei ao, mea mǎrû e te haapao maitai. Aita ratou e patoi ra i ta ˈu haapaoraa e e au ra e mea au aˈe ratou i te tahi mau taeae.”

E parau teie tei tuea rii i ta vetahi mau tavini a te Atua faaea taa noa i faahiti. Ua ite ratou e te hinaaro ra Iehova ia faaipoipo ta ˈna mau tavini ‘ia au noa i te Fatu,’ oia hoi ia faaipoipo ratou i te mau Kerisetiano mau anaˈe. (Kor. 1, 7:39) No te aha ïa vetahi mau Kerisetiano e na reira ˈi i te parau?

NO TE AHA TEIE MAU FEAARAA?

Te manaˈo nei paha teie mau Kerisetiano e mea rahi aˈe te tuahine faaea taa noa i te taeae. Tera iho â i te fenua e rave rahi. A hiˈo na i Korea, ia taiohia te mau Kerisetiano faaea taa noa, e tuahine e 57 % o ratou. E i Colombie, e tuahine e 66 % o ratou.

I te tahi mau vahi, e titau paha te mau metua e ere i te Ite no Iehova i te tino moni rahi aore ra i te tahi atu mau ô moni rahi a faaipoipo ai ta ratou mau tamahine. E eita paha e maraa i te tahi mau taeae faaea taa noa ia aufau i teie mau ô. Te haapeapea nei ïa te tahi mau tuahine e e ite mai anei ia ratou te hoê tane faaipoipo Kerisetiano i te hoê mahana. *

MEA FAUFAA ROA IA TIATURI IA IEHOVA

Mai te peu e tera to oe huru aau, ia papu ia oe e te taa ra ia Iehova ta oe e faaruru ra e to oe huru aau.—Par. 2, 6:29, 30.

Te faaue mai nei râ Iehova ia faaipoipo ia au noa i te Fatu. No te aha? Ua ite o ˈna eaha te mea maitai aˈe no tatou e te hinaaro ra o ˈna e paruru ia tatou. Aita o ˈna e hinaaro ra ia rave tatou i te faaotiraa ino e mauiui aore ra e oto ai tatou. I te tau o Nehemia, i faaipoipo na te ati Iuda e rave rahi i te vahine tei ore i tavini i te Atua. Ua faahiti ïa Nehemia i te hiˈoraa ino o Solomona: “Te herehia hoi [Solomona] e to ˈna Atua, i faariro ai te Atua ia ˈna ei arii no Iseraela atoa; ua hara-atoa-hia râ oia i taua mau vahine ěê ra.” (Neh. 13:23-26) Ua ite Iehova e mea maitai ta ˈna mau faaueraa no tatou. No reira o ˈna i faaue ai i te mau Kerisetiano ia faaipoipo ia au noa i te Fatu. (Sal. 19:7-10; Isa. 48:17, 18) Te mauruuru mau nei tatou e te horoa maira o ˈna i te aˈoraa î i te here e te nehenehe e tiaturi. Ia faaroo tatou ia Iehova mai to tatou Faatere, e farii tatou e e tiaraa to ˈna no te parau mai eaha te rave.—Mas. 1:5.

Mea papu e aita oe e hinaaro ra e riro ei mea “amui-au-ore-hia,” oia hoi e faaipoipo i te taata o te ore e here ra ia Iehova. No ˈna, e faaea paha oe i te tavini i te Atua. (Kor. 2, 6:14) Mea tano noa iho â ta te Atua mau aˈoraa e mea rahi te Kerisetiano i teie mahana tei maiti ma te î i te paari i te faaroo ia Iehova. Aita râ te tahi atu i na reira.

E NEHENEHE!

Ua haamata te hoê tuahine i Auteralia o Maggy te iˈoa i te haamatau i te hoê taata e ere i te hoê Kerisetiano mau. * Te na ô ra o ˈna: “Ua mairi au e rave rahi putuputuraa no te faaea ia ˈna ra. Ua topatopa roa vau i te pae varua.” I Initia, ua haamatau te hoê vahine apî o Ratana te iˈoa i te hoê hoa haapiiraa tei haamata i te haapii i te Bibilia. Tera râ, ua haapii noa o ˈna i te Bibilia no te haamatau ia Ratana. I te pae hopea, ua faaea Ratana i te tavini ia Iehova e ua amui i te tahi atu haapaoraa ia nehenehe o ˈna e faaipoipo i tera taata.

I Cameroun, 19 matahiti to Ndenguè a faaipoipo ai o ˈna e te hoê taata o te ore e tavini ra ia Iehova. Hou to raua faaipoiporaa, ua parau to ˈna hoa e e nehenehe ta ˈna e tamau i te riro ei Ite no Iehova. E piti râ hebedoma i muri iho i to raua faaipoiporaa, aita o ˈna i faatia faahou i ta ˈna vahine ia haere i te mau putuputuraa. Te na ô ra Ndenguè: “Ua moemoe e ua taˈi noa vau. Ua taa ia ˈu e e ere na ˈu faahou e faatere i to ˈu oraraa. Auê au i te tatarahapa!”

Ua faaipoipo vetahi mau Kerisetiano i te taata mǎrû e te haapao maitai o te ore e tavini ra ia Iehova. Noa ˈtu râ, o oe aˈe tera, aita anei to oe mau taairaa e o Iehova i taui? Eaha to oe huru aau i te ite e aita oe i faaroo i te hoê aˈoraa ta ˈna i horoa ˈtu ia oaoa oe? E te mea faufaa ˈtu â, eaha to Iehova huru aau i ta oe i rave?—Mas. 1:33.

A faaroo i ta Iehova aˈoraa e faaipoipo ‘ia au noa i te Fatu.’ Ua papu i te mau taeae e tuahine na te ao o tei na reira e tera te faaotiraa maitai roa ˈˈe e rave. Ua faaoti papu te mau taeae e tuahine faaea taa noa i te faaoaoa ia Iehova ma te faaipoipo i te taata o te haamori ra ia ˈna. Te faaotiraa ïa a Michiko no Tapone a tamata ˈi to ˈna fetii i te turai ia ˈna ia faaipoipo i te taata o te ore e here ra ia Iehova. Mea fifi no ˈna ia hiˈo i te tahi o to ˈna mau hoa ia faaipoipo i te Kerisetiano mau a faaea taa noa ˈi o ˈna. Te na ô ra Michiko: “I te mea e e Atua oaoa o Iehova, aita to tatou oaoa i taaihia i te faaipoiporaa aore ra i te faaea-taa-noa-raa. Ua papu atoa ia ˈu e e horoa mai o ˈna i te mau hinaaro o to tatou aau. No reira, ia ore tatou e ite mai i te hoa faaipoipo, mea au aˈe ia faaea taa noa a tiai noa ˈi.” (Tim. 1, 1:11) I muri aˈe, ua faaipoipo Michiko i te hoê taeae maitai e ua oaoa o ˈna i te faarooraa i ta Iehova aˈoraa.

Te vai atoa ra te tahi mau taeae tei na reira. Ei hiˈoraa, te faˈi nei Bill no Auteralia e i te tahi taime i anaanatae na oia i te mau vahine e ere i te Ite no Iehova. Aita râ o ˈna i faahoa roa ˈtu ia ratou no te mea aita o ˈna i hinaaro e haamata i te hoê taairaa e ‘amui-au-ore-hia ˈi’ o ˈna i te feia faaroo ore. A mairi ai te mau matahiti, ua anaanatae atoa o ˈna i te tahi mau tuahine, mea taa ê râ to ratou huru aau i to ˈna. Ua tiai noa Bill e e 30 matahiti to ˈna a ite mai ai o ˈna i te hoê vahine Kerisetiano hoê â fa ta raua. Te na ô ra o ˈna: “Aita vau e tatarahapa ra. Ua haamaitaihia vau. Te poro amui nei mâua, te haapii amui nei mâua e te haamori amui nei mâua ia Iehova. Te oaoa nei au i te farerei e i te amui i te mau hoa o ta ˈu vahine no te mea te haamori ra ratou pauroa ia Iehova. E te tutava nei mâua i te faaohipa i te mau faaueraa tumu Bibilia i roto i to mâua faaipoiporaa.”

A TIAI AI IEHOVA

Eaha te rave a tiaturi ai i ta Iehova aˈoraa e a tiai ai i te ite mai i te hoê tane aore ra vahine o te tavini ra ia ˈna? A feruri na no te aha aita oe i faaipoipo atura. Peneiaˈe no to oe hinaaro e pee i ta Iehova faaueraa. Te faaoaoa nei ïa oe ia Iehova. (Sam. 1, 15:22; Mas. 27:11) A pure tamau atoa ia Iehova ma te faaite papu i to oe huru aau. (Sal. 62:8) A tutava ˈi oe i te tapea i te paari i mua i te faahemaraa e te mau hinaaro tano ore, e puai atu â to oe mau taairaa e o Iehova. Mea faufaa no Iehova ta oe e hinaaro mau ra, mea faufaa hoi oe no ˈna. Aita o ˈna e fafau ra i te horoa ˈtu i te hoê hoa faaipoipo. Mai te peu râ e te hinaaro mau ra oe e faaipoipo, ua ite Iehova eaha te ravea maitai aˈe no te haamâha i tera hinaaro.—Sal. 145:16; Mat. 6:32.

I te tahi taime, hoê â paha to oe huru aau i to Davida, tei parau: “E faaroo etaeta mai oe ia ˈu, e Iehova; ua tarapape tau varua: eiaha oe e huna i to mata ia ˈu.” (Sal. 143:5-7, 10) Eiaha e taora i te tauera. A vaiiho ia Iehova te taime no te faaite atu i ta ˈna e hinaaro ra ia oe. A faaroo ia Iehova ma te taio i te Bibilia e ma te feruri maite i ta oe i taio. E tauturu te reira ia oe ia ite i ta Iehova e tiai ra ia oe e mea nafea o ˈna i te tautururaa i ta ˈna mau tavini i tahito ra. Ma te faaroo ia ˈna, e hinaaro atu â oe e pee noa i ta ˈna e parau maira.

Mea faufaa roa te mau Kerisetiano faaea taa noa no te amuiraa, e tauturu pinepine ratou i te mau utuafare e te mau tamarii

Eaha ˈtu â te rave no te ore e haumani e no te oaoa noa? A ohipa no te haapuai i to oe mau taairaa e o Iehova e no te fanaˈo i te iˈoa maitai. A haapii atoa i te riro ei taata aau horoa noa, itoito, ohie ia afaro e o vetahi ê e te taiva ore ia Iehova. Mea faufaa roa teie mau huru maitatai no te hoê faaipoiporaa oaoa. (Gen. 24:16-21; Ruta 1:16, 17; 2:6, 7, 11; Mas. 31:10-27) A imi na mua i te Basileia ma te ohipa puai i roto i te taviniraa e i ta oe amuiraa. Eita ïa oe e rave i te mau faaotiraa tano ore. Te na ô ra Bill no nia i te tau i faaea taa noa ˈi o ˈna: “Ua mairi oioi tera mau matahiti! Ua faaohipa vau i tera taime i roto i te taviniraa a Iehova ei pionie.”

Ua hope anei te tau o ta Iehova aˈoraa e faaipoipo ‘ia au noa i te Fatu’? Aita. Ma te maiti i te faaipoipo i te hoê Kerisetiano mau, e faahanahana tatou ia Iehova e e oaoa tatou. Te na ô ra te Bibilia: “E ao to te taata i mǎtaˈu ia Iehova ra: tei riro roa to ˈna aau i ta ˈna parau. E atuatu tei to ˈna fare e te taoˈahia; e tia hoi ta ˈna parau-tia i te vai-maite-raa.” (Sal. 112:1, 3) A faaoti papu ïa i te pee i ta te Atua faaueraa e faaipoipo ‘ia au noa i te Fatu.’

^ I roto i teie tumu parau, e hiˈo mai tatou i te manaˈo o te mau tuahine. Ua tano atoa râ te mau faaueraa tumu no te mau taeae.

^ Ua tauihia te tahi mau iˈoa.