Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Edene: no te aha mea faufaa ˈi no oe?

Edene: no te aha mea faufaa ˈi no oe?

Edene: no te aha mea faufaa ˈi no oe?

AITA te toea o te Bibilia e turu ra i te aamu o te ô i Edene, teie ïa te tahi patoiraa maere roa ˈˈe a vetahi mau aivanaa. Ia au i te orometua no te mau haapiiraa faaroo o Paul Morris: “Aita to muri iho mau irava Bibilia e faahiti roa ra i te aamu o Edene.” Noa ˈtu e te turu ra te tahi atu “feia aravihi” ia ˈna, te patoi roa ra te reira i te mea mau.

E rave rahi faahitiraa Bibilia no nia i te ô i Edene, ia Adamu, Eva, e te ophi. a Mea iti râ te hape a vetahi mau aivanaa ia faaauhia i te tahi atu hape matauhia. Ma te patoi i te faatiaraa o te Genese no nia i te ô i Edene, te tamata nei te mau aratai haapaoraa e taata faahapa Bibilia i te patoi i te mau Papai. E nafea?

Mea faufaa ia taa i tei tupu i Edene no te taa i te toea o te Bibilia. E pahono noa mai te Parau a te Atua i te mau uiraa faufaa roa ˈˈe a te taata, tei tu hoi i tei tupu i te ô i Edene. Teie te tahi mau hiˈoraa.

No te aha tatou e ruau ai e e pohe ai? E ora Adamu raua Eva e a muri noa ˈtu ia auraro noa raua ia Iehova, e e pohe ia patoi noa ˈtu raua. Ua orure hau raua e ua haamata ˈtura i te pohe. (Genese 2:16, 17; 3:19) Ere aˈera raua i te tia-roa-raa e roohia ihora to raua huaai i te hara e te tia ore. Te faataa ra Bibilia: “No te taata hoê ra i ô mai ai te ino i te ao nei, e no te ino hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.”—Roma 5:12.

No te aha te Atua e faatia noa ˈi i te ino? I te ô i Edene, ua pari Satani i te Atua i te haavare e i te faaere i ta ˈNa mau mea i poiete i te maitai. (Genese 3:3-5) Ua aimârô oia i te tiaraa o Iehova ia faatere. Ma te pee ia Satani, e au ra e ua patoi Adamu raua Eva i te mana arii o Iehova e ua parau e e nehenehe te taata e faaoti no ˈna iho eaha te mea maitai e te mea ino. Ia au i ta ˈna parau-tia e to ˈna paari tia roa, ua ite Iehova e hoê anaˈe ravea no te pahono i te aaraa: e vaiiho i te taime ia nehenehe te taata ia faatere mai ta ratou i hinaaro. Ua faaite riirii mai te ino e itehia nei, o Satani hoi to muri i te rahiraa, i te hoê parau mau faufaa: Eita e tia i te taata ia faatere ia ˈna iho aita anaˈe te Atua.—Ieremia 10:23.

Eaha ta te Atua opuaraa no te fenua? E vahi nehenehe mau te ô i Edene ta Iehova i haamau. Ua faaue oia ia Adamu raua Eva ia faaî i te fenua i ta raua huaai e ia “haavi iho” ia riro te paraneta ei vahi nehenehe mau e te au maite atoa. (Genese 1:28) Ua opua te Atua ia riro te fenua ei paradaiso faaeahia e te huaai tahoê e te tia roa o Adamu e o Eva. No nia te pae rahi o te Bibilia i ta te Atua ravea no te faatupu i ta ˈna opuaraa matamua.

No te aha Iesu Mesia i haere mai ai i te fenua? No to Adamu e o Eva orure-hau-raa i te ô i Edene, ua faautuahia raua e to raua huaai i te pohe. Ma te here râ, ua horoa mai te Atua i te tiaturiraa e ua tono mai i ta ˈna Tamaiti i te fenua ei hoo. (Mataio 20:28) Eaha ïa te auraa? O Iesu te “Adamu hopea.” Ua manuïa oia i reira Adamu i te hiˈaraa. Ei taata tia roa, ua auraro noa Iesu ia Iehova. Ua horoa oia i to ˈna ora ei tusia, aore ra hoo, ia faaorehia te hara a te feia taiva ore atoa e ia noaa ia ratou te ora ta Adamu e o Eva i fanaˈo i roto i te ô hou a hara ˈi. (Korinetia 1, 15:22, 45; Ioane 3:16) Ua haapapu ïa Iesu e e tupu mau ta Iehova opuaraa e faariro i te fenua ei paradaiso e au i to Edene. b

Mea mau e mea papu maitai ta te Atua opuaraa, e ere mai te mau haapiiraa faaroo. E vahi mau te ô i Edene i nia i teie fenua, e animara mau e e taata mau to roto. Mea mau atoa ïa ta te Atua parau fafau no te a muri aˈe tei fatata roa mai. O to oe atoa anei ananahi? Tei ia oe noa. O ta te Atua ïa e hinaaro no te taata e rave rahi roa, no te feia atoa e haerea ino to ratou i na mua ˈˈe.—Timoteo 1, 2:3, 4.

Hou a pohe ai, ua paraparau Iesu i te hoê taata i ohipa ino na e tei ite e e au ia ˈna ia pohe. Ua imi râ oia i te tamahanahanaraa e te tiaturiraa ia Iesu ra. Ua nafea Iesu? “Ei paradaiso ïa oe e o vau atoa.” (Luka 23:43) I roto i te paradaiso e au i to Edene, e faatia-faahou-hia mai e e haamaitaihia tera taata ohipa ino tahito no te ora e a muri noa ˈtu. Mai te peu e ua hinaaro Iesu e ite ia ˈna i roto, eita anei oia e hinaaro hoê â haamaitairaa no oe? Oia! To ˈna Metua atoa! Ia hinaaro atoa oe, a tutava ïa i te haapii no nia i te Atua tei haamau i te ô i Edene.

[Nota i raro i te api]

b No te ite hau atu â no nia i te tusia taraehara o te Mesia, a hiˈo i te pene 5 o te buka Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? piahia e te mau Ite no Iehova.

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 10]

TE PARAU TOHU E TAAI RA I TE BIBILIA TAATOA

“E tuu [v]au i te au ore e riri ai ra ia orua o te vahine, e to [te ophi] huaai, e to ˈna ra huaai; na ˈna e haaparuparu i to afii, e na oe e haaparuparu i to ˈna poro avae.”—Genese 3:15.

Teie te parau tohu matamua a te Atua i te ô i Edene. O vai te vahine, to ˈna huaai, te ophi, e to ˈna huaai? E nafea te “au ore” i tohuhia e tupu ai?

TE OPHI

Satani te Diabolo.—Apokalupo 12:9.

TE VAHINE

Ta Iehova faanahonahoraa o te mau mea ora i te raˈi. (Galatia 4:26, 27) Ua tohu Isaia e e fanau te hoê “ui,” aore ra vahine, i te hoê nunaa apî pae varua.—Isaia 54:1; 66:8.

TE HUAAI O TE OPHI

Te feia e rave i te hinaaro o Satani.—Ioane 8:44.

TE HUAAI O TE VAHINE

O Iesu Mesia ïa na mua, e melo hoi o ta Iehova faanahonahoraa i te raˈi. Tei roto atoa te mau taeae pae varua o te Mesia, o te faatere e o ˈna. E riro mai teie mau Kerisetiano faatavaihia ei nunaa pae varua, ‘te Iseraela o te Atua.’—Galatia 3:16, 29; 6:16; Genese 22:18.

HAAPARUPARURAA O TE PORO AVAE

E haamauiuihia te Mesia, no te hoê taime poto râ. Ua manuïa Satani i te haapohe ia Iesu i te fenua nei. Ua faatia-faahou-hia Iesu.

HAAPARUPARURAA O TE AFII

E haapohehia Satani. E faaore Iesu i te ino ta Satani i rave i Edene a haamou roa ˈtu ai ia ˈna.—Ioane 1, 3:8; Apokalupo 20:10.

No te hoê haapotoraa o te manaˈo tumu matamua o te Bibilia, a hiˈo i te buka rairai La Bible—Quel est son message? piahia e te mau Ite no Iehova.

[Hohoˈa i te api 11]

Ua mauiui Adamu e o Eva i te faahopearaa ino o te hara