Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ohiparaa a te varua moˈa i roto i te poieteraa!

Ohiparaa a te varua moˈa i roto i te poieteraa!

Ohiparaa a te varua moˈa i roto i te poieteraa!

“Na te parau a Iehova i oti ai te mau raˈi; e to ratou atoa ra i te aho o to ˈna vaha.”—SAL. 33:6.

1, 2. (a) Mai te aha te maramarama o te taata no nia i te ao nui e te fenua a mairi ai te tau? (b) Eaha te uiraa e tano ia pahonohia?

 A 100 tiahapa matahiti aˈenei, ua tiaturi e rave rahi aivanaa e hoê anaˈe iho haapueraa fetia i roto i te ao nui, to tatou ïa Maoroaheiata. Ua hape roa ratou! Te manaˈohia ra i teie nei e ua hau i te 100 miria haapueraa fetia, e miria fetia to te tahi mau haapueraa. A faaohipa-noa-hia ˈi te mau hiˈo fetia apî, mea rahi atu â te haapueraa fetia e itehia mai.

2 Mea iti ta te aivanaa i maramarama i te ao nui e te fenua atoa a 100 matahiti aˈenei. I tera tau, mea ite aˈe ïa te taata i to ratou mau tupuna. I teie râ mahana, te taa maitai ra ia tatou te nehenehe e te rau o te mau mea ora e te mau ravea e vai noa ˈi te ora i te fenua. I te mau matahiti e haere mai nei, e maramarama ˈtu â tatou i te fenua e te ao nui. Mea tano iho â ia ui, Mea nafea teie mau mea atoa i te faraa mai? E itehia te pahonoraa no te mea ua faaite te Atua Poiete i te reira i roto i te Bibilia.

Te faahiahia rahi o te poieteraa

3, 4. Mea nafea te Atua i poiete ai i te ao nui? E nafea ta ˈna ohipa e faahanahana ˈi ia ˈna?

3 Te faataa maira te mau parau matamua o te Bibilia mea nafea te ao nui i te faraa mai: “Hamani ihora te Atua i te raˈi e te fenua i te matamua.” (Gen. 1:1) Aore e taoˈa a faaohipa ˈi Iehova i to ˈna varua moˈa, to ˈna puai ohipa rahi mau, no te poiete i te mau raˈi e te fenua. E faaohipa te hoê taata i to ˈna rima e ta ˈna mau taihaa no te hamani i te mau mea. Area te Atua, to ˈna ïa varua moˈa no te faatupu i ta ˈna mau ohipa rahi.

4 Te faahohoˈa ra te Bibilia i te varua moˈa i “te rima” o te Atua. (Luka 11:20; Mat. 12:28) “Te ohipa a tana rima,” oia hoi te mau mea ta Iehova i poiete maoti to ˈna varua moˈa, te faahanahana rahi nei ïa ia ˈna. Ua himene te papai salamo Davida: “Te parau hua nei te mau raˈi i te hanahana o te Atua! e te faaite nei te reva i te ohipa a tana rima!” (Sal. 19:1) Te haapapu ra iho â te mau mea i poietehia i te mana rahi o te varua moˈa o te Atua. (Roma 1:20) E nafea ïa?

Te mana otia ore o te Atua

5. A faataa i te mana poiete o te varua moˈa o Iehova.

5 Te haapapu ra te ao nui aano e e mana e e puai rahi otia ore to Iehova. (A taio i te Isaia 40:26.) A hiˈo na i te mahana. Tei te atearaa 150 tiahapa mirioni kilometera to tatou mahana, te hoê fetia, i te fenua e 15 mirioni paha teteri to ˈna veavea. Noa ˈtu tera ahu rahi, tei te hoê atearaa tano maitai te mahana e ora noa ˈi te mau mea atoa i te fenua. E hinaarohia ïa te mana e te puai rahi no te poiete i te mahana e te mau miria fetia atoa. E puai rahi to Iehova no te reira.

6, 7. (a) No te aha tatou e parau ai mea naho maitai te mau mea ta te Atua i hamani maoti to ˈna varua moˈa? (b) Eaha te faaite ra e aita te ao nui i fa noa mai?

6 Mea naho roa te mau mea ta te Atua i hamani maoti to ˈna varua moˈa. E haapapuraa to te mau vahi atoa. Ei hiˈoraa: E afata paha ta oe e popo ǔ rau to roto. A ueue e a manii pauroa. Ia manaˈo oe, e amui anei te ninamu e te ninamu, te rearea e te rearea, tera ǔ e tera ǔ? Eita ïa! E farii iho â te taata e ia ore e faanahohia te ohipa, e nane noa te mau mea.

7 Ia mataitai maite tatou i te ao nui e te hiˈo fetia, eaha ta tatou e ite ra? Te tere ra te mau paraneta, fetia e haapueraa fetia ma te naho maitai. Aita te reira i tupu ma te opua-ore-hia aore ra faanaho-ore-hia. Ia ui ïa tatou, Ua faaohipahia teihea puai i te omuaraa no te hamani i te ao nui naho maitai? Eita e noaa i te taata ia ite eaha tera puai na roto noa i te mau hiˈopoaraa a te aivanaa e te mau ravea apî. Te faaite ra râ te Bibilia e o te varua moˈa ïa o te Atua, te puai rahi roa ˈˈe o te ao taatoa. Ua himene te papai salamo: “Na te parau a Iehova i oti ai te mau raˈi; e to ratou atoa ra i te aho o to ˈna vaha.” (Sal. 33:6) Te ite mata ra tatou i te po i te hoê noa tuhaa haihai roa o te mau fetia o te raˈi!

Te varua moˈa e te fenua

8. Mai te aha to tatou ite i te mau ohipa a Iehova?

8 Mea iti roa ino ta tatou e taa nei no nia i te natura ia faaauhia i ta tatou e ite atu â. Mea iti roa atoa ta tatou i ite no nia i ta te Atua i poiete mai ta Ioba taiva ore i parau: “Inaha! o te tahi pae teie o ta ˈna e rave ra, e vahi iti haihai râ ta tatou e ite nei ia ˈna.” (Ioba 26:14) E senekele i muri aˈe, ua parau Solomona arii paari tei hiˈopoa i ta Iehova i poiete: “Ua faanehenehe [te Atua] i te mau mea atoa i te tau mau ra, e ua tuu oia i te manaˈo i to teie nei ao i roto i to ratou aau; aita râ e taata i ite i te ohipa a te Atua mai te matamua mai e tae noa ˈtu i te hopea.”—Koh. 3:11; 8:17.

9, 10. Ua faaohipa te Atua i teihea puai no te poiete i te fenua? Eaha tei tupu i na mahana poieteraa matamua e toru?

9 Ua faaite râ Iehova i te mau mea faufaa o ta ˈna mau ohipa. Ei hiˈoraa, te faataa maira te mau Papai e i ohipa na te varua o te Atua i te matamua i nia i te fenua. (A taio i te Genese 1:2.) I tera tau, aita e repo mǎrô, aita e maramarama, e aita ïa e mataˈi ora i nia iho i te fenua.

10 Te faataa atoa ra te Bibilia i ta te Atua i rave i na mahana poieteraa. E ere i te mau mahana e 24 hora, e tau maoro râ. I te mahana poieteraa matamua, ua haa Iehova e ia maramarama te fenua. Ua oti roa te reira i te iteraahia te mahana e te avaˈe mai te fenua ˈtu i muri aˈe. (Gen. 1:3, 14) I te piti o te mahana, ua hamanihia te reva. (Gen. 1:6) E pape, e maramarama e e mataˈi to nia i te fenua, aita râ e repo mǎrô. I te haamataraa o te toru o te mahana poieteraa, ua faaohipa Iehova i to ˈna varua moˈa ia pipiha mai te repo mǎrô mai raro mai i te moana. (Gen. 1:9) E itehia ˈtu â te tahi mau ohipa maere rahi i te toru e to muri aˈe mau mahana poieteraa.

Te varua moˈa e te mau mea ora

11. Eaha ta te huru rau, te au maite e te nehenehe o te mau mea ora e faaite ra?

11 Ua hamani atoa te Atua maoti to ˈna varua i te mau mea ora naho maitai. Mai te toru e tae atu i te ono o te mahana poieteraa, ua hamani te Atua maoti to ˈna varua moˈa e rave rau raau e animara. (Gen. 1:11, 20-25) Te faaite ra te mau mea ora i te huru rau, te au maite e te nehenehe o to ratou hamaniraa faahiahia mau.

12. (a) Eaha te ohipa a te ADN? (b) Eaha ta tatou e haapii mai i te ohipa maitai tamau a te ADN?

12 A hiˈo na i te ADN (acide désoxyribonucléique). E ravea teie o te horoa i te hohoˈa taatoa o te mau mea ora i tera ui e tera ui. Maoti te reira e aere ai te mau mea ora atoa o te fenua, mai te mea huˈa roa, te aihere, te elefani, te tohora ninamu, e te taata. Mea taa ê roa ïa te mau mea ora o te fenua te tahi i te tahi, eiaha râ te ADN o te faanaho ra i to ratou mau hohoˈa taa ê. E maoti te reira e taa ê noa ˈi te mau huru mea ora atoa mai te matamua mai â. E haa noa ïa te mau mea ora rau o te fenua i roto i te natura, ia au i te opuaraa a te Atua ra o Iehova. (Sal. 139:16) Te haapapu atoa ra teie faanahoraa faufaa e te naho maitai e maoti to ˈna “rima,” aore ra varua moˈa, i poiete ai te Atua i te mau mea ora.

Te poieteraa faufaa roa ˈˈe i nia i te fenua

13. Mea nafea to Iehova poieteraa i te taata?

13 A mairi ai te tau e a hamani ai te Atua e rave rahi mea ora e taoˈa, aita te fenua i vai ano faahou. Ua faaohipa â Iehova i to ˈna varua no te poiete i te mea ora faufaa roa ˈˈe. I te pae hopea o te ono o te mahana poieteraa, ua hamani te Atua i te taata. Mea nafea? Maoti to ˈna varua moˈa e te repo fenua.—Gen. 2:7.

14. E nafea te taata e taa ê ai i te animara?

14 Te na ô ra te Genese 1:27: “Hamani ihora hoi te Atua i te taata ma to ˈna ihora huru, . . . i hamani oia ia raua, o te tane e te vahine.” Ua hamanihia tatou ma to te Atua huru. Te auraa ïa e ua poiete Iehova ia tatou ma te ravea e here, ma te tiamâraa e maiti e e faatupu atoa i te taairaa piri e to tatou Atua Poiete. Mea taa ê roa ïa to tatou roro i to te animara. Ua hamani Iehova i to tatou roro ia oaoa tatou i te haapii no nia ia ˈna e ta ˈna mau ohipa e a muri noa ˈtu.

15. Eaha ta Adamu raua Eva e nehenehe e fanaˈo?

15 I te omuaraa, ua horoa te Atua i te fenua e to reira mau mea faahiahia atoa na Adamu raua Eva, ta ˈna vahine, ia hiˈopoa e ia oaoa raua. (Gen. 1:28) Ua horoa atoa Iehova i te maa e rave rau e te paradaiso ei nohoraa. E nehenehe raua e ora e a muri noa ˈtu e e riro ei metua here no te mau miria tamarii tia roa. Aita râ i tupu mai tera.

A farii i te ohiparaa a te varua moˈa

16. Eaha ta tatou e tiai nei noa ˈtu e ua orure hau na taata matamua?

16 Aita Adamu raua Eva i auraro ma te mauruuru i to raua Atua Poiete, ua orure hau râ ma te miimii. Te faahopearaa, te mauiui nei to raua huaai tia ore. Te faataa ra râ te Bibilia e nafea te Atua e faaore ai i te ino atoa no te hara a to tatou na metua matamua. Te faaite atoa ra te mau Papai e e faatupu Iehova i ta ˈna opuaraa matamua. E riro te fenua ei paradaiso e taata oaoa e te oraora maitai anaˈe to nia iho e a muri noa ˈtu. (Gen. 3:15) E hinaaro tatou i te tauturu a te varua moˈa o te Atua no te tiaturi noa i tera tiairaa mahanahana.

17. Ia haapae tatou i teihea huru feruriraa?

17 Ia pure tatou ia Iehova no te ani i to ˈna varua moˈa. (Luka 11:13) E papu atu â ïa ia tatou e na te rima o te Atua i poiete i te mau mea atoa. I teie mahana, mea rahi te taata aita e tiaturi ra i te Atua e te taata e tiaturi ra i te tauiuiraa o te mau mea. Ua niuhia ta ratou mau haapiiraa i nia i te mau manaˈo hape. Eiaha tatou e feaa aore ra e taiâ i teie huru feruriraa tano ore tei atutu. Ia ineine te mau Kerisetiano atoa i te patoi i te reira e i te faaheporaa a te taata.—A taio i te Kolosa 2:8.

18. Ia feruri te taata i te tumu o te ao nui e o te huitaata, no te aha mea maamaa ˈi ia haapae i te hoê Atua Poiete maramarama?

18 E tiaturi atu â tatou i te Bibilia e te Atua ia hiˈopoa mau tatou i te mau haapapuraa no nia i te mau mea i poietehia. Ia feruri e rave rahi i te tumu o te ao nui e o te huitaata, eita ratou e farii i te ohiparaa a te tahi puai taa ê roa i to te ao nui. Ia manaˈo tatou mai tera, eita ïa tatou e feruri i te mau haapapuraa atoa ma te tano. Hau atu â eita tatou e farii e te vai mau ra te mau mea “e ore e hope ia taio” tei poietehia ma te naho e te opua-mau-hia. (Ioba 9:10; Sal. 104:25) Ua papu ia tatou te mau Kerisetiano e o te varua moˈa, te puai ohipa, ta Iehova i faaohipa ma te maramarama no te poiete.

Te varua moˈa e te tiaturi i te Atua

19. E nafea e papu ai ia tatou e te vai mau ra te Atua e te ohipa ra to ˈna varua?

19 Eita e titauhia ia ite i te mau mea atoa i poietehia no te tiaturi i te Atua e no te here e te faatura roa ia ˈna. Hoê â huru ia faahoa na taata toopiti. Eita e navai ia ite raua i te tahi noa mau mea no nia ia raua. Ia matau maitai râ te tahi i te tahi e hoa roa ˈi raua. Oia atoa no tatou e te Atua. E tiaturi atu â tatou ia Iehova a matau atu â ˈi tatou ia ˈna. E papu atu â ia tatou e te vai mau ra oia ia pahono oia i ta tatou mau pure e ia ite tatou i te maitai ia faaohipa i ta ˈna mau faaueraa tumu. E piri roa ˈtu â tatou ia Iehova ia ite papu tatou e te aratai ra oia ia tatou, te paruru maira, te haamaitai ra i ta tatou mau tutavaraa e tavini ia ˈna, e te horoa maira i ta tatou e hinaaro mau. Te haapapu ra teie mau mea atoa e te vai mau ra te Atua e te ohipa ra to ˈna varua moˈa.

20. (a) No te aha te Atua i poiete ai i te ao nui e te taata? (b) Eaha te haamaitairaa ia pee noa tatou i te aratairaa a te varua moˈa o te Atua?

20 O te Bibilia te hiˈoraa faahiahia o ta Iehova faaohiparaa i to ˈna puai ohipa, no te mea ua “parau” te feia papai i te reira ‘i ta te varua maitai o te Atua i tuu mai ia ratou.’ (Pet. 2, 1:21) E haapii maite anaˈe i te Bibilia e tiaturi atu â ˈi tatou i te Atua tei poiete i te mau mea atoa. (Apo. 4:11) Ua poiete Iehova no to ˈna here, te hoê huru au mau. (Ioa. 1, 4:8) E tauturu roa anaˈe ïa ia vetahi ê ia matau atu â i to tatou Metua e Hoa î i te here i te raˈi. Ia pee noa tatou taitahi i te aratairaa a te varua o te Atua e fanaˈo ai tatou i te haamaitairaa e ite ia ˈna e a muri noa ˈtu. (Gal. 5:16, 25) Ia haapii noa ïa tatou no nia ia Iehova e ta ˈna mau ohipa rahi. Ia faaite atoa i roto i to tatou oraraa i to ˈna here rahi a faaohipa ˈi oia i to ˈna varua moˈa no te poiete i te mau raˈi, te fenua, e te taata.

E nehenehe anei outou e faataa?

• Eaha ta te mau raˈi e te fenua e haapii maira no nia i te faaohiparaa te Atua i to ˈna varua moˈa?

• Eaha ta tatou e nehenehe e rave i te mea e ua hamanihia tatou ma te huru o te Atua?

• No te aha e hiˈopoa ˈi i te mau haapapuraa e ua poietehia te mau mea?

• E nafea to tatou taairaa e o Iehova e piri roa ˈi?

[Uiraa haapiiraa]

[Hohoˈa i te api 15]

Eaha ta te ao nui naho maitai e haapii maira no nia i tei poietehia?

[Faaiteraa i te tumu]

Fetia: Anglo-Australian Observatory/David Malin Images

[Hohoˈa i te api 16]

Mea nafea te ADN i taaihia ˈi i teie mau mea atoa?

[Hohoˈa i te api 18]

Ua ineine anei oe i te paruru i to oe faaroo?