Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Eaha te faaearaa o te Atua?

Eaha te faaearaa o te Atua?

Eaha te faaearaa o te Atua?

“Te vai râ maori te faaearaa no te taata no te Atua.”—HEB. 4:9.

1, 2. Eaha ta te Genese 2:3 e haapii maira, e eaha te mau uiraa e hiti mai?

 IA AU i te Genese pene 1, ua faaineine te Atua i te fenua ei nohoraa no te huitaata i roto e ono mahana, e ere i te mahana e 24 hora. I te pae hopea o na tau poieteraa taitahi e faaroohia ˈi te parau: “E ahiahi ihora, e ao aˈera.” (Gen. 1:5, 8, 13, 19, 23, 31) No nia râ i te hitu o te mahana, te na ô ra te Bibilia: “Ua haamaitai ihora te Atua i te mahana hitu, e haamoˈa ˈtura i te reira; no te mea, i reira to ˈna faaearaa i ta ˈna atoa ra mau ohipa ta te Atua i hamani.”—Gen. 2:3.

2 I te irava 3, aita e parauhia ra “e ahiahi ihora, e ao aˈera.” Te auraa ïa, aitâ te hitu o te mahana i hope atura i te tau i papai ai Mose i te Genese i te matahiti 1513 hou te Mesia. Ua hope anei te faaearaa o te Atua i teie mahana? Mai te peu e aitâ, e nehenehe anei e ô i to ˈna faaearaa? Mea faufaa roa ia ite i te pahonoraa.

Ua hope anei “te faaearaa” o Iehova?

3. E nafea ta Iesu i parau i roto i te Ioane 5:16, 17 e faaite ai e aitâ te hitu o te mahana i hope atura i te senekele matamua?

3 Te vai ra e piti haapapuraa e aitâ te hitu o te mahana i hope atura i te senekele matamua. A tahi, a hiˈo na i ta Iesu i parau i te feia i faaino ia ˈna no to ˈna faaoraraa i te taata maˈi i te Sabati. No ratou, e ohipa tera. Ua na ô te Fatu: “Te ohipa noa nei â tau Metua, e ohipa atoa hoi au.” (Ioa. 5:16, 17) Eaha ïa te auraa? Te faahapahia ra Iesu i te raveraa i te ohipa i te Sabati. Teie ta ˈna pahonoraa: “Te ohipa noa nei â tau Metua.” Te manaˈo ra Iesu: ‘Te rave nei mâua to ˈu Metua i te hoê â ohipa. Ua rave noa na to ˈu Metua i te ohipa i te Sabati tausani matahiti i te maoro, e nehenehe atoa ïa vau e rave i te ohipa i te Sabati.’ No reira i te tau o Iesu, aitâ te hitu o te mahana, oia hoi te faaearaa te Atua i te poiete i te mau mea o te fenua, i hope atura. Te ohipa noa ra te Atua ia tupu ta ˈna opuaraa no te taata e no te fenua. a

4. Mea nafea to Paulo haapapuraa e aitâ te hitu o te mahana i hope atura i to ˈna tau?

4 Na te aposetolo Paulo e faataa ra i te piti o te haapapuraa. Ma te faahiti i te faaearaa o te Atua i te Genese 2:2, ua papai oia: “O tatou . . . e faaroo nei, e ô â ïa i te faaearaa o te Atua.” (Heb. 4:3, 4, 6, 9) No reira, aitâ te hitu o te mahana i hope atura i to Paulo tau. Afea ïa e hope ai?

5. Eaha te fa o te hitu o te mahana, e afea te reira e tupu hope roa ˈi?

5 No te pahono i teie uiraa, ia haamanaˈo tatou eaha te fa o te hitu o te mahana. Te faataa ra te Genese 2:3 i te reira: “Ua haamaitai ihora te Atua i te mahana hitu, e haamoˈa ˈtura i te reira.” Ua “haamoˈa” Iehova i taua mahana ra no te faatupu hope roa i ta ˈna opuaraa ia î te fenua i te mau tane e vahine faaroo o te haapao i te reira e te mau mea ora atoa i nia iho. (Gen. 1:28) No reira te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia, “te Fatu o te sabati,” i ‘ohipa noa ˈi.’ (Mat. 12:8) E hope ïa te faaearaa o te Atua ia tupu roa ta ˈna opuaraa i te pae hopea o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia.

Eiaha e “faaroo ore”

6. Eaha te mau hiˈoraa ino e riro ei faaararaa no tatou, e eaha ïa te haapiiraa?

6 Ua faataa maitai te Atua i ta ˈna opuaraa ia Adamu raua Eva, aita râ raua i turu i te reira. I muri iho e mirioni taata tei faaroo ore mai ia raua. O Iseraela atoa, te nunaa iho ta te Atua i maiti. I te senekele matamua, ua faaara Paulo i te mau Kerisetiano e e nehenehe vetahi o ratou e topa i roto i te hoê â marei. Ua papai oia: “E teie nei, e rohi ïa tatou i te faaô i taua faaearaa ra, o te mairi noa ˈtu te hoê mai ia ratou i mairi i te faaroo ore.” (Heb. 4:11) Te faaite ra Paulo e eita te hoê taata faaroo ore e ô i te faaearaa o te Atua. Te auraa anei ïa e ia patoi tatou i te opuaraa a te Atua, eita tatou e ô i to ˈna faaearaa? Mea faufaa roa ia ite i te pahonoraa. Na mua râ, e hiˈo mai tatou i te haerea ino o Iseraela e no te aha ratou i ore ai i ô i te faaearaa o te Atua.

“E ore roa ratou e ô i to ˈu ra faaearaa”

7. Eaha ta Iehova opuaraa i to ˈna faaoraraa ia Iseraela i te faatîtîraa i Aiphiti, e eaha ta ˈna i titau ia ratou?

7 I te matahiti 1513 hou te Mesia, ua faaite Iehova i ta ˈna tavini ia Mose i ta ˈna i opua no Iseraela. Ua na ô oia: “I haere mai nei au i raro nei e faaora ia ratou i te rima o to Aiphiti; e e aratai ê mai hoi ia ratou i taua fenua ra i te hoê fenua maitai, e te atea; e fenua e pihaa noa mai te û e te meli.” (Exo. 3:8) Ua faaora Iehova ia Iseraela “i te rima o to Aiphiti” no te faariro ia ratou ei nunaa no ˈna, mai ta ˈna i fafau ia Aberahama to ratou tupuna. (Gen. 22:17) Ua horoa ˈtu te Atua i te mau ture e fanaˈo ai ratou i te taairaa hau e o ˈna. (Isa. 48:17, 18) Ua na ô oia ia Iseraela: “Ia faaroo mau mai outou i tau reo, e ia haapao maite i ta ˈu ra faufaa [faataahia i roto i te Ture], e riro ïa outou ei taoˈa here rahi na ˈu i te mau taata atoa ra. No ˈu noa iho hoi to te ao atoa nei.” (Exo. 19:5, 6) E riro Iseraela ei nunaa no te Atua ia faaroo ratou i to ˈna reo.

8. Mai te aha te oraraa o Iseraela ahiri ratou i faaroo i te Atua?

8 Ahiri Iseraela i faaroo i te reo o te Atua, e oraraa maitai mau ïa to ratou! E haamaitai Iehova i ta ratou faaapu, ô vine e animara e e paruru atoa oia ia ratou i te enemi. (A taio i Te mau arii 1, 10:23-27.) E nunaa tiamâ Iseraela aita e faaterehia ra e Roma ia haere mai te Mesia. E hiˈoraa maitai ïa ratou no te mau nunaa tapiri. E haapapuraa te reira e e haamaitai te Atua mau i te taata i te pae varua e materia ia faaroo ratou ia ˈna.

9, 10. (a) No te aha mea ino ai ia hinaaro Iseraela e hoˈi i Aiphiti? (b) E nafea te haamoriraa a Iseraela e fifi ai ia hoˈi ratou i Aiphiti?

9 E fanaˈoraa taa ê mau â ta Iseraela e turu i te opuaraa a Iehova e faariro ia ratou ei nunaa no ˈna e ei hiˈoraa maitai no te mau nunaa tapiri! E maitai hoi ratou e i muri aˈe, te mau fetii atoa o te fenua. (Gen. 22:18) Aita râ tera ui orure hau taatoa i haafaufaa i te reira. Ua ani ratou e hoˈi i Aiphiti! (A taio i te Numera 14:2-4.) Ia na reira ratou, eita ïa te opuaraa a te Atua e tupu e eita atoa ratou e haamori ia Iehova mai ta ˈna i hinaaro. Inaha, ia riro faahou ratou ei tîtî i Aiphiti, eita ratou e nehenehe e haapao i te Ture a Mose, a fanaˈo atu ai i ta Iehova faanahoraa e faaore i ta ratou hara. Ua manaˈo noa ratou ia ratou iho! No reira Iehova i parau ai i tera mau orure hau: “Inoino roa aˈera vau i taua ui ra, e ua na ô aˈera vau, Te hapa noa nei â to ratou aau, e aitâ ratou i ite i ta ˈu parau. Tǎpǔ ihora vau i tau ririraa ra e, E ore roa ratou e ô i to ˈu ra faaearaa.”—Heb. 3:10, 11; Sal. 95:10, 11.

10 Ma te hinaaro e hoˈi i Aiphiti, ua nounou aˈe taua nunaa faaroo ore ra i te totoma, te mereni, te oniani e te maa maitai i Aiphiti. Aita râ i haafaufaa i ta ratou mau haamaitairaa pae varua. (Num. 11:5) Ua haapae tera mau orure hau i te hoê tufaa pae varua taoˈa rahi, mai ia Esau.—Gen. 25:30-32; Heb. 12:16.

11. Ua fifi anei ta te Atua opuaraa no te ereraa Iseraela i te faaroo i te tau o Mose?

11 Ua ere te mau Iseraela tei faarue ia Aiphiti i te faaroo. Ua “ohipa noa” râ Iehova ma te faaoromai ia tupu ta ˈna opuaraa. Ua haapao oia i to muri iho ui. Mea faaroo aˈe te mau melo o taua ui apî ra i to ratou mau metua. Mai ta Iehova i faaue, ua tomo ratou i te Fenua tǎpǔhia e ua fatu i te reira. Te na ô ra te Iosua 24:31: “Ua haamori Iseraela ia Iehova e hope roa aˈera to Iosua ra anotau, e hope roa aˈera hoi te anotau o te feia paari i toe . . . i muri aˈe ia Iosua ra, o tei ite i te mau ohipa atoa a Iehova i rave ia Iseraela.”

12. Mea nafea tatou i ite ai e e nehenehe e ô i te faaearaa o te Atua?

12 I muri aˈe râ, ua pohe taua ui faaroo ra e ua monohia e te hoê ui ‘aore i ite ia Iehova e ta ˈna atoa mau ohipa i rave ia Iseraela.’ “Ua rave ihora te tamarii a Iseraela i te ino i mua i te mata o Iehova, ua haamori i te Baala.” (Tav. 2:10, 11) Aita te Fenua tǎpǔhia i riro ei “faaearaa” mau no ratou. No to ratou faaroo ore, aita ratou i vai hau noa e te Atua. Ua papai Paulo no nia i te hoê tau a muri aˈe: “Ahiri hoi Iosua i horoa i te faaearaa no [Iseraela], e ore hoi te Atua e na muri i te faaite mai i te tahi â mahana. E teie nei, te vai râ maori te faaearaa no te taata no te Atua.” (Heb. 4:8, 9) E Kerisetiano “te taata no te Atua” ta Paulo e faahiti ra. Te auraa anei ïa e e nehenehe ratou e ô i te faaearaa o te Atua? E, te mau Kerisetiano ati Iuda e te mau Kerisetiano e ere i te ati Iuda!

Aita vetahi i ô i te faaearaa o te Atua

13, 14. (a) I te tau o Mose, ia aha Iseraela e ô ai ratou i te faaearaa o te Atua? (b) I te tau o Paulo, ia aha te mau Kerisetiano e ô ai ratou i te faaearaa o te Atua?

13 Ua papai Paulo i te mau Kerisetiano Hebera no te mea aita vetahi o ratou e turu ra i te opuaraa a te Atua. (A taio i te Hebera 4:1.) Te aha ra ratou? Te haapao noa ra i te Ture a Mose. Parau mau, i titauhia na ia auraro Iseraela i te Ture e 1 500 tiahapa matahiti i te maoro e mauruuru ai te Atua. Ua faaorehia râ taua Ture ra i to Iesu poheraa. Aita te tahi mau Kerisetiano i taa i te reira e ua onoono i te haapao i te tahi mau tuhaa o te Ture. b

14 Ua faataa Paulo i tera mau Kerisetiano Hebera e ua hau aˈe te autahuˈaraa a Iesu, te faufaa apî e te hiero pae varua i tei faanahohia hou te Mesia. (Heb. 7:26-28; 8:7-10; 9:11, 12) Ua faaohipa Paulo i te Sabati o te Ture a Mose no te faataa e nafea te Kerisetiano e ô ai i te faaearaa o te Atua. Ua papai oia: “Te vai râ maori te faaearaa no te taata no te Atua. O tei ô hoi i te faaearaa o te Atua ra, ua faaea ïa oia i ta ˈna atoa ohipa, mai te Atua hoi i faaea i ta ˈna.” (Heb. 4:8-10) Eiaha tera mau Kerisetiano Hebera e manaˈo faahou e ma te rave i te mau ohipa a te Ture a Mose e fariihia ˈi ratou e Iehova. Mai te Penetekose 33 mai â, ua farii maitai te Atua i te feia e faatupu ra i te faaroo ia Iesu Mesia.

15. No te aha mea faufaa roa ˈi ia faaroo i te Atua no te ô i to ˈna faaearaa?

15 No te aha Iseraela i ore ai i tomo i te Fenua tǎpǔhia i to Mose tau? No te faaroo ore. No te aha te tahi mau Kerisetiano i to Paulo tau i ore ai i ô i te faaearaa o te Atua? No te faaroo ore atoa. Aita ratou i taa e ua raea te fa o te Ture e e aratairaa apî ta Iehova no to ˈna nunaa.

E ô i te faaearaa o te Atua i teie mahana

16, 17. (a) E nafea ia ô i te faaearaa o te Atua i teie mahana? (b) Eaha ta to muri iho tumu parau e faataa mai?

16 Aita hoê aˈe o tatou e manaˈo ra e ia auraro te mau Kerisetiano i te Ture a Mose e faaorahia ˈi ratou. Mea maramarama maitai ta Paulo i papai i to Ephesia: “I ora hoi outou i te aroha mau i te faaroo; e ere hoi ïa i to outou iho: e mea horoahia mai ïa e te Atua: e ere i to te ohipa, aita ˈtura o te taata nei e teoteoraa.” (Eph. 2:8, 9) E nafea ïa te mau Kerisetiano e ô ai i te faaearaa o te Atua i teie mahana? Ua faataa Iehova i te hitu o te mahana ia tupu hope roa ta ˈna opuaraa no te fenua ma te hanahana mau. E nehenehe tatou e ô i to Iehova faaearaa, ma te faaroo ia ˈna e ma te turu i ta ˈna opuaraa faaitehia mai na roto i ta ˈna faanahonahoraa.

17 Ia haafaufaa ore râ tatou i te mau aˈoraa Bibilia no ǒ mai i te tavini haapao maitai e te paari, ma te pee i te hoê haerea auraro ore, te patoi ra ïa tatou i te opuaraa a te Atua, a fifi atu ai to tatou taairaa hau e o Iehova. I to muri iho tumu parau, e hiˈo mai tatou i te tahi mau tupuraa e faaite ai tatou e mea faaroo anei tatou aore ra e ere. Ua ô anei tatou i te faaearaa o te Atua? Na te mau faaotiraa ïa ta tatou e rave ra e pahono mai.

[Nota i raro i te api]

a I rave na te mau tahuˈa e te ati Levi i te ohipa i te hiero i te Sabati e “aore i hara.” E nehenehe atoa ïa Iesu, ta Iehova i maiti ei tahuˈa rahi no tatou, e rave i te ohipa ta to ˈna Metua i faaue i te Sabati.—Mat. 12:5, 6.

b Aita tatou i ite e ua turu noa anei te tahi mau Kerisetiano Hebera i te mau faanahoraa no te Mahana taraehara i muri aˈe i te Penetekose 33. Mai te peu e ua na reira ratou, aita ïa ratou i faatura i te tusia o Iesu. Ua haapao noa râ ratou i te tahi atu mau tutuu o te Ture.—Gal. 4:9-11.

Uiraa ei feruriruriraa

• Eaha te fa o te hitu o te mahana faaearaa o te Atua?

• Mea nafea tatou i ite ai e aitâ te hitu o te mahana i hope atura i teie mahana?

• No te aha Iseraela i to Mose tau e te tahi mau Kerisetiano o te senekele matamua i ore ai i ô i te faaearaa o te Atua?

• E nafea ia ô i te faaearaa o te Atua i teie mahana?

[Uiraa haapiiraa]

[Parau iti faaôhia i te api 27]

E nehenehe tatou e ô i to Iehova faaearaa, ma te faaroo ia ˈna e ma te turu i ta ˈna opuaraa faaitehia mai na roto i ta ˈna faanahonahoraa

[Hohoˈa i te mau api 26, 27]

Ia aha noa te nunaa o te Atua e ô ai ratou i to ˈna faaearaa e tia ˈi?