Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

Lagataná ti cadi guicá levadura stiʼ ca fariseu laatu

Lagataná ti cadi guicá levadura stiʼ ca fariseu laatu

Lagataná ti cadi guicá levadura stiʼ ca fariseu laatu

Jesús gudixhená ca discípulo stiʼ né ca diidxaʼ riʼ: «Laguuya gá qué chi icá [levadura] sti ca fariseu laatu» (Luc. 12:1). Xii nga ni cadi jneza cayuni ca binni que ora guníʼ Jesús ca diidxaʼ riʼ yaʼ. Sti relatu ni ruzeeteʼ de ca binni riʼ cusiene qué ñuulaʼdxiʼ Jesús «ni rusiidi ca fariseu» (Mat. 16:12).

Nuu biaje riquiiñeʼ Biblia diidxaʼ levadura para guiníʼ de ca cosa ni qué iquiiñeʼ. Ni bisiidiʼ ca fariseu ne modo guníʼ íquecaʼ beeda gácani casi xiixa ni qué iquiiñeʼ, purtiʼ bichaacani xquendabiaaniʼ ca binni bicaadiaga laacabe. Peru xiñee beeda gaca ni bisiidiʼ ca fariseu casi xiixa ni qué iquiiñeʼ yaʼ.

1 Guníʼ íquecaʼ jma jneza ni rúnicaʼ ne qué nizaaláʼdxicaʼ binni.

Lu ti ejemplu stiʼ Jesús guníʼ ximodo rudxiibaʼ ca binni que laca laacaʼ, nabe: «Bizuhuaa fariseu que, caníʼ stubi na: “Rudiee diuxquixe lii, Dios, purti cadi naca casi ca xcaadxi binni. Qué ribanaʼ, cadi malu naa, qué riuaa nia ni cadi xheelaʼ, ne nin cadi naca casi ni ruquixe impuestu riʼ. Riaana sin gahua chupa tiru ndaani semana ne [...] rune irá ni napa chii ndaa ne rudiee lii ti ndaa, cásica ni rune ganar zaqueca ni rudii layú stinneʼ”. Nga na fariseu que. Peru stobi que zuhuaa zitu, nin para nindisa lú ibáʼ qué naʼ, sínuque caguibi ná ladxidóʼ, na: “Biá naa, Dios, purti nabé huacheeʼ”» (Luc. 18:11-13).

Peru Jesús bisisaca hombre biquixe impuestu que purtiʼ qué nudxiibaʼ laca laa. Jesús guníʼ: «Ne zanda gabe laatu ora bigueta hombre malu que ralidxi, ma bia ladxidóʼ, peru fariseu que la? coʼ. Purti tu udxiiba laca laa la? qué zasaca nezalú Dios, peru tu na qué risaca, zusisaca Dios laa» (Luc. 18:14). Neca biiyaʼ binni cani ruquixe impuestu casi tuuxa ni ribaʼnaʼ, Jesús biyubi modo gacané cani bicaadiaga laa. Dede guca chupa de laacabe —Mateo ne Zaqueo— discípulo stibe.

Zándaca pur nápanu xiixa guenda sicarú, xiixa dxiiñaʼ lade binni ridagulisaa, o pur bidúʼyanu bichee tuuxa o pur qué ganda guni xiixa, guiníʼ íquenu jma risácanu que laacaʼ. Pa chuʼ dxi guiníʼ íquenu zacá, naquiiñeʼ guchaʼnu modo riníʼ íquenu nagueendaca, purtiʼ Biblia rusiidiʼ: «Pa nadxii lu stobi la? qué zadxiichi né gá lu laa, ne ziá lu laa. Pa nadxii lu stobi la? qué zuyubu tidu lú, ne qué zuchá lu enda naróʼ stiuʼ lú, ne qué zuʼnu lii nandxóʼ, ne qué zaníuʼ xiixa diidxa para guniná lu laa, qué zuyubu para lii siouʼ. Cadi neca gasti si guni lii maca cadxiichi neu laa, ne qué ziuu neu laa xiana. Pa nadxii lu stobi la? qué zieche lu ora uchee, sínuque ora guni jneza» (1 Cor. 13:4-6).

Apóstol Pablu guníʼ: «Beeda Cristu Jesús ndaani guidxilayú, beda ulá cani cuchee». De raqué maʼ guniʼbe: Naa ndaʼ nga ni «jma bicheeʼ» (1 Tim. 1:15). Laanu laaca naquiiñeʼ guiníʼ íquenu casi guníʼ ique Pablu.

Para guiníʼ íqueluʼ:

Ñee rudieeʼ cuenta ti binni ruchee naa ne caquiiñeʼ gaca Jiobá nachaʼhuiʼ né naa para guilaʼyaʼ la? O rudxiibaʼ laca naa purtiʼ si maʼ ziniáʼ stale iza de cayuneʼ ni na Jiobá, purtiʼ runeʼ caadxi dxiiñaʼ ndaaniʼ xquídxibe o purtiʼ si napaʼ xiixa gracia.

2 Biʼniʼ ca fariseu que cosa galán para guʼyaʼ binni ne guiníʼ zinándacabe ley. Guyuuláʼdxicabe gusisaca binni laacabe ne gabi laacabe maestru.

Jesús guníʼ: «Riulaʼdxi cabe guʼya binni pabiáʼ zinanda cabe ley sti Moisés, dede ricaa cabe ca guiʼchi ra cá ni, rundiibi cabe ni lu ná cabe ne lucuá cabe, ne ruzigueda cabe jluxu lu xhaba cabe. Ne zaqueca runi cabe ra chi tó cabe, riulaʼdxi cabe cui cabe lugar ni nuu para binni ni jma risaca. Ne zaqueca cui cabe lu ca banca ni jma galán ndaani yuʼduʼ. Riulaʼdxi cabe ugapa diuxi binni laacabe lu calle ne irá binni gabi laacabe maistru, maistru» (Mat. 23:5-7). ¡Nabé gadxepeʼ modo guca Jesús! Neca Xiiñiʼ Dios laabe ne gúcabe ti hombre ni qué liica ñapa donda, qué nudxiibabe laca laabe. Ora gudxi ti hombre laabe «Maistru chaʼhuiʼ», bicábibe laa: «Xiñee raʼbu naa maistru chaʼhuiʼ. Iruti ru nachaʼhui jma que tobi lucha Dios» (Mar. 10:18). Ne sti dxi bisiidibe ca discípulo stibe cadi gudxiibacaʼ laca laacaʼ ora gudiibibe ñeecaʼ (Juan 13:1-15).

Cani dxandíʼ xpinni Cristu racanecaʼ ca bíʼchicaʼ ne ca bizáʼnacaʼ de guidubi ladxidoʼcaʼ (Gál. 5:13). Cani racalaʼdxiʼ ugaanda ti puestu de binnigola lade ca binni ridagulisaa, jmaruʼ si naquiiñeʼ gúnicaʼ zacá. Gastiʼ naca gacalaʼdxiʼ tuuxa «gaca xaíque sti ca xpinni Cristu», o ugaanda ti puestu de binnigola, peru naquiiñeʼ gúnibe ni purtiʼ rápabe gana gacanebe sti binni. Qué rapa binni puestu riʼ para guni mandar ne para guiníʼ binni jma risácabe que stobi. Guiráʼ binnigola naquiiñeʼ gácacaʼ nadóʼ casi guca Jesús ne cadi gácacaʼ «naduxhuʼ» (1 Tim. 3:1, 6; Mat. 11:29).

Para guiníʼ íqueluʼ:

Ñee jma galán modo ridxaagaluáʼ tuuxa ni zaniruʼ ndaaniʼ neza binni ridagulisaa que xcaadxi xpinni Cristu, para si guicaaʼ xiixa dxiiñaʼ ládecaʼ o para si tiideʼ lú stobi la? Ñee runeʼ stipa pur guneʼ ni na Dios para si gusisácacabe naa ne guiníʼcabe galán de naa la? Ñee jma ricá iqueʼ gacaʼ tuuxa ni risaca la?

3 Gudixhe ca fariseu stale ley ne costumbre, ngue runi biiyaʼ binni nabé nagana guni ni na Ley.

Ley ni gucaa Moisés que bisiidiʼ ximodo zanda guni adorar ca israelita Dios jma jneza, peru qué nusiéneni xipeʼ nga naquiiñeʼ gúnicabe lu cada cosa. Guzéʼtenu ti ejemplu. Ley que na cadi jneza gaca dxiiñaʼ sábadu, peru qué niníʼdini xipeʼ nga dxiiñaʼ zanda gaca ne xi dxiiñaʼ qué zanda gaca (Éxo. 20:10). Ca fariseu que guníʼ íquecaʼ bisiaadxaʼ Dios stale cosa lu Ley que, ngue runi guluucaʼ jma ley ne costumbre luni. Peru Jesús qué ñuu dxi ninanda ca ley ne ca costumbre gudixhe ca fariseu, sínuque bíʼnibe guiráʼ ni cá lu Ley stiʼ Moisés (Mat. 5:17, 18; 23:23). Laabe biénebe xi pur gudixhe Dios Ley que zaqué, ne laaca biénebe rinabaʼ Dios binni guiá stobi. Xiruʼ biʼniʼ Jesús yaʼ. Gúcabe nachaʼhuiʼ né ca discípulo stibe guiráʼ ora, neca guyuu biaje bicheenecaʼ laabe. Casi gueelaʼ gunaazecabe laabe que, gúdxibe chonna de ca apóstol stibe gatanacaʼ ne chuʼcaʼ listu, peru gúsicaʼ chonna biaje. Biene Jesús laacabe ne guníʼ: «Neca ndaani ladxidóʼ to racalaʼdxi tu guni tu jneza, peru cuerpu stitu, nagueenda riguudxi» (Mar. 14:34-42).

Para guiníʼ íqueluʼ:

Ñee riuuladxeʼ quixhe ximódopeʼ gaca cada cosa ne ribezaʼ guni binni cani la? Ñee riuuladxeʼ guʼyaʼ binni cani guiniéʼ casi ti ley ni naquiiñeʼ gaca la? Ñee rinabaʼ guni binni jma que biaʼ zanda guni la?

Galán guni cada tobi de laanu guiníʼ ique chaahuiʼ xipeʼ nga bisiidiʼ Jesús ne xi nga bisiidiʼ ca fariseu, ne gúʼyanu pa nuu ra caquiiñeʼ guchaʼnu. Zabeendunu stale cosa galán pa gúninu stipa ca.

[Imagen ni zeeda lu yaza 28]

Guzané ca fariseu caja huiiniʼ ra nuu ca guiʼchiʼ ra cá Stiidxaʼ Dios (Mat. 23:2, 5)

[Imagen ni zeeda lu yaza 29]

Ca fariseu que nabé bichacaʼ bi yánnicaʼ, peru ca binnigola racanecaʼ sti binni de guidubi ladxidoʼcaʼ

[Imagen ni zeeda lu yaza 30]

Ñee riénenu binni casi biene Jesús laacabe la?