Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

«Gunaxhii stobi cásica nadxii lu lii»

«Gunaxhii stobi cásica nadxii lu lii»

«Gunaxhii stobi cásica nadxii lu lii.» (MATEO 22:39)

DIIDXAʼ RIUUNDAʼ: 25 NE 36

1, 2. Xiñee na Biblia jma risaca guendarannaxhii.

GUENDARANNAXHII nga guenda ni jma risaca stiʼ Jiobá (1 Juan 4:16). Ne laaca nadxii Jesucristu binni cásica Bixhoze. Bizáʼ Dios laabe ante guzáʼ guiráʼ xixé ni nuu, ne bibaniné laabe millón de iza guibáʼ. Racá nga biziidibe naca Jiobá ti Dios ni rannaxhii (Colosenses 1:15). Maʼ bisihuinni Jesús guendarannaxhii riʼ lu guidubi xquendanabani, cásica guibáʼ ne zaqueca lu Guidxilayú. Nga runi, nanna dxíchinu qué ziuu dxi gusaana de guni gobernar Jiobá ne Jesús laanu né guendarannaxhii.

2 Dxi gunabadiidxacabe Jesús gunáʼ nga mandamientu ni jma risaca la? laa bicabi: «“Gunaxhii Dios stiuʼ de idubi ladxidóʼ loʼ ne idubi xhialma luʼ ne idubi xquenda biaani luʼ”. Ne rairopa ri zeda gaca casi primé ca: “Gunaxhii stobi cásica nadxii lu lii”» (Mateo 22:37-39).

3. Tuu nga sti binni ni naquiiñeʼ gannaxhiinu.

3 Nabé risaca gusihuínninu nadxiinu guiráʼ binni. Jesús guníʼ naquiiñeʼ gannaxhiinu Jiobá ne sti binni. Peru, tuu nga binni ca yaʼ. Tutiica ni nuu gaxha de laanu. Casi tuuxa ni maʼ bichaganáʼ la? binni ni jma risaca gannaxhiibe nga xheelabe. Laaca naquiiñeʼ gannaxhiinu ca hermanu stinu ne ca binni ni rinínenu ora maʼ zigucheechenu diidxaʼ. Lu tema riʼ zadúʼyanu ximodo zanda gusihuínninu nadxiinu guirácabe.

BISIHUINNI NADXIILUʼ XHEELALUʼ

4. Xiñee nánnanu zanda guibani cani maʼ bichaganáʼ nayecheʼ neca binni ruchee laacaʼ.

4 Jiobá nga bicheelaʼ ca primé binni bibani lu Guidxilayú. Nga runi, laabe nga gudixhestibe guendaxheelaʼ. Gudixhe íquebe nibani Adán ne Eva nayecheʼ ne ñápacaʼ xiiñicaʼ (Génesis 1:27, 28). Peru dxi maʼ qué nuzuubacabe stiidxaʼ Jiobá la? birá guendanayecheʼ que. Ne laaca bisaananécabe laanu donda stícabe, nga runi rátinu (Romanos 5:12). Yanna, ñee qué zanda chuʼ cani maʼ bichaganáʼ nayecheʼ purtiʼ binni ruchee laacaʼ la? Zanda pue. Zanda guibánicabe nayecheʼ. Xiñee nánnanu ni yaʼ. Purtiʼ riquiiñeʼ Jiobá Biblia para gudii laacabe ca conseju ni jma galán (biindaʼ 2 Timoteo 3:16, 17).

5. Xiñee risaca gannaxhiisaa cani maʼ bichaganáʼ.

5 Biblia rusiidiʼ naquiiñeʼ gannaxhiisaa cani maʼ bichaganáʼ ti cadi guibiá xquendaxheelacaʼ. Guidúʼyanu xi guníʼ apóstol Pablu naquiiñeʼ gúninu para gusihuínninu dxandíʼ nadxiinu binni: «Pa nadxii lu stobi la? qué zadxiichi né gá lu laa, ne ziá lu laa. Pa nadxii lu stobi la? qué zuyubu tidu lú, ne qué zuchá lu enda naróʼ stiuʼ lú, ne qué zuʼnu lii nandxóʼ, ne qué zaníuʼ xiixa diidxa para guniná lu laa, qué zuyubu para lii siouʼ. Cadi neca gasti si guni lii maca cadxiichi neu laa, ne qué ziuu neu laa xiana. Pa nadxii lu stobi la? qué zieche lu ora uchee, sínuque ora guni jneza. Ne pa nadxii lu laabe la? zuni huantar lu laabe ne zuni cre lu laabe. Intiica gueeda, nuu neu laabe tobi si ne qué zaree lu gana. [...] Qué ziuu dxi initilú enda ranaxhii» (1 Corintios 13:4-8). Pa guiníʼ íquenu ca diidxaʼ guníʼ Pablu riʼ ne chinándanu ca conseju stiʼ la? zanda chuʼ xquendaxheelanu nayecheʼ.

Rudii Biblia conseju ca guendaxheelaʼ ti chuʼcaʼ nayecheʼ (Biiyaʼ párrafo 6 ne 7)

6, 7. 1) Casi na 1 Corintios 11:3, tuu nga xaíque ndaaniʼ ti familia. 2) Ximodo naquiiñeʼ guni tratar ti xpinni Cristu xheelaʼ.

6 Maʼ gudixhe Jiobá tuu nga gaca xaíque ndaaniʼ ti familia. Pablu bisiene: «Cristu nga xaíque sti irá hombre, ne hombre nga xaíque sti gunaa, ne Dios nga xaíque sti Cristu» (1 Corintios 11:3). Racá ridúʼyanu hombre nga xaíque ndaaniʼ ti familia. Peru qué riníʼ diʼ nga zanda guninabe familia stibe, sínuque ribeza Jiobá gannaxhiibe laacaʼ. Ne laaca galán ejemplu rudii Dios ca hombre ni maʼ bichaganáʼ, purtiʼ laa qué rusaana de gusihuinni nadxii Jesús ne qué ruyubi puru si para laa. Nga runi, qué raca nagana para Jesús guni respetar Jiobá. Laapebe guniʼbe: «Nadxiee Bixhozeʼ» (Juan 14:31). Qué ñuu dxi niníʼ Jesús zacá, pa ñaca Jiobá naduxhuʼ né laa.

7 Dxandíʼ na Biblia hombre nga xaíque stiʼ xheelaʼ. Peru laaca riniʼni naquiiñeʼ gusisácabe xheelabe (1 Pedro 3:7). Ximodo zanda gusihuinni ti hombre rusisaca xheelaʼ yaʼ. Ra gudiibe guiráʼ ni caquiiñeʼ ne gúnibe ni racalaʼdxiʼ ora zanda. Biblia na: «Ne laatu, ca hombre ni ma bichaganáʼ, laganaxhii xheela tu cásica gunaxhii Cristu ca xpinni, dede bidii xpida pur laacaʼ» (Efesios 5:25). Racá ridúʼyanu guizáʼ gunnaxhii Jesús ca discípulo stiʼ dede bidii xquendanabani pur laacaʼ. Pa chinanda ti hombre ni maʼ bichaganáʼ ejemplu stiʼ Jesús ne gusihuinni dxandíʼ nadxii xheelaʼ la? qué zaca nagana para xheelaʼ gannaxhii laa, guni respetar laa ne gacané laa lu cani quixhe ique guni (biindaʼ Tito 2:3-5).

BISIHUINNI NADXIILUʼ CA HERMANU

8. Ximodo naquiiñeʼ guni tratarnu ca hermanu stinu.

8 Lu guidubi Guidxilayú nuu millón binni ni runi ni na Jiobá. Ximodo naquiiñeʼ guni tratarnu laacabe yaʼ. Biblia na naquiiñeʼ gácanu nachaʼhuiʼ né guiráʼ binni, peru jma naquiiñeʼ gácanu nachaʼhuiʼ né «ca hermanu» stinu (Gálatas 6:10; biindaʼ Romanos 12:10). Apóstol Pedru bicaa zannaxhiinu ca hermanu stinu de guidubi ladxidoʼno, pa ruzúʼbanu stiidxaʼ Dios. Ne laaca guniʼbe nabé risaca gusihuinni ca cristianu pabiáʼ nadxiisaacaʼ (1 Pedro 1:22; 4:8).

9, 10. Laanu, ca xpinni Dios, xiñee nuunu tobi si.

9 Laanu, ca xpinni Jiobá, nácanu ti guidxi ni bibí. Xiñee yaʼ. Purtiʼ nadxiinu ca hermanu stinu de guidubi ladxidoʼno. Ne laaca nadxiinu Jiobá ne rúninu ni na ca ley stiʼ. Nga runi, rudiibe laanu espíritu santu stibe. Espíritu riʼ nga stipa ni jma nadipaʼ ni nuu lu universu ne racaneni laanu chuʼnu tobi si né ca hermanu stinu ni nuu lu guidubi Guidxilayú (biindaʼ 1 Juan 4:20, 21).

10 Pablu bisiene nabé risaca gusihuinni ca xpinni Cristu pabiáʼ nadxiisaacaʼ. Laabe bicaabe: «Laguiá binni ne lagaca nachaʼhui ne laacaʼ. Cadi udxiiba tu laca laatu, lagaca nadóʼ, cadi idxiichi tu neca uyubi cabe uchiichi cabe laatu. Cadi ixhacalaʼdxi saa tu, ne laguni perdonar ni guni stobi laatu. Casi bini perdonar» Jiobá laatu, «zacaca laguni. Peru jma naquiiñe ganaxhii saa tu, purti zacá zaca pe tu tobi si» (Colosenses 3:12-14). Laanu, ca xpinni Cristu, nuunu tobi si purtiʼ rusihuínninu dxandíʼ nadxiisaanu neca de gadxé gadxé guidxi laanu. Cadi dxandíʼ rudiʼnu xquíxepeʼ Jiobá pur laani la?

11. Xi rusihuinni laanu nga religión ni dxandíʼ.

11 Laanu, ca testigu stiʼ Jiobá, dxandíʼ nadxiisaanu ne nuunu tobi si. Nga rusihuinni laanu nga religión ni dxandíʼ. Jesús guníʼ: «Pa ganaxhii saa tu zacá la? zanna binni xpinne laatu» (Juan 13:34, 35). Ne apóstol Juan bicaa naquiiñeʼ gúninu ni na ca ley stiʼ Dios ne gannaxhiinu ca hermanu, pa racaláʼdxinu gusihuínninu «xiiñi Dios» laanu. De raqué guniʼbe: «Nga nga ni bina diaga tu dede dxi bizulú bini cre tu: naquiiñe ganaxhii saa nu» (1 Juan 3:10, 11). Modo nadxiisaa ca testigu stiʼ Jiobá ne modo nuucaʼ tobi si rusihuínnini laacabe nga cani dxandíʼ xpinni Cristu. Laaca rusihuínnini caquiiñeʼ Dios laacabe para gucheechecabe stiidxaʼ Reinu lu guidubi Guidxilayú (Mateo 24:14).

CADAGULISAA TI GRAN MUCHEDUMBRE

12, 13. 1) Xi cayuni gran muchedumbre ca dxi riʼ. 2) Xi chiguni Jiobá pur gran muchedumbre riʼ.

12 Ca dxi riʼ, stale de ca testigu stiʼ Jiobá nácacaʼ de gran muchedumbre. Zeeda guiráʼ ca binni riʼ «de irá ladu ne de irá guidxi ne irá idioma riníʼ binni» ne cayacanécabe Reinu stiʼ Dios. Biblia na maʼ gudiʼdiʼ ca binni riʼ «ra jma nagana ne udiibi ca xhaba caʼ ne bisiquichi né ca ni rini sti Dendxu huiiniʼ». Ndiʼ rusihuinni nápacabe fe lu guendaguti stiʼ Jesús. Nadxiicabe Jiobá ne runi adorárcabe laa «ridxí ne huaxhinni», ne laaca nadxiicabe Jesucristu (Apocalipsis 7:9, 14, 15).

13 Maʼ cadi candaa diʼ zunitilú Dios guidxilayú malu riʼ lu gran tribulación. Biblia na: «Ndiʼ nga ni maʼ guníʼ Jiobá xaíque stiʼ guiráʼ ángel: ¡Laguuyaʼ! Zuniná ti desgracia guiráʼ xixé guidxi ne zácani tobi pur tobi, ne zundubi ti bi yooxhoʼ ne nisa dede ca lugar jma zitu de guidxilayú. Ca binni ni guuti Jiobá dxi ca, ziaanacaʼ dede ti ladu guidxilayú hasta sti ladu guidxilayú. Guirutiʼ tu zuunaʼ pur laacaʼ, qué zutópacabe laacaʼ ne qué zagaachicaʼ. Ziaanacaʼ casi abono lu guidxilayú» (Jeremías 25:32, 33; Mateo 24:21). Peru nabé nadxii Jiobá ca xpinni, nga runi zápabe laacaʼ ne zudiibe lugar guibánicaʼ ndaaniʼ ti paraísu. Cásipeʼ modo bidii stiidxabe raca biaʼ 2,000 iza, «zuchaa be nisa riete lú caʼ, ne ma qué ziuu ru enda guti nin enda ruuna nin enda racaná ladxidóʼ nin yuubaʼ». Ñee ruxuíʼluluʼ ximodo zabáninu ora maʼ qué chuʼ guendaquéiquiiñeʼ, yuubaʼ ne guendaguti la? (Apocalipsis 21:4.)

14. Panda binni nuu lu gran muchedumbre ca dxi riʼ.

14 Dxi bizulú ca últimu dxi lu iza 1914, nuu biaʼ 5,000 si xpinni Dios. Neca gupa ca ungidu que guendanagana, qué nusaana de nucheechecaʼ diidxaʼ purtiʼ nadxiicaʼ binni ne gucané espíritu santu laacaʼ. Pur dxiiñaʼ bíʼnicabe que, yanna riʼ maʼ cadagulisaa ti gran muchedumbre ni cabeza guibani ndaaniʼ Guidxilayú riʼ sin gatiʼ. Yanna riʼ maʼ nuu jma de xhono millón de testigu stiʼ Jiobá. Guirácabe ridagulisaacabe ndaaniʼ jma de 115,400 congregación ni nuu lu guidubi Guidxilayú. ¡Ne zeʼ dxi jma cadálecabe! Guzéʼtenu ti ejemplu. Dede septiembre 2013 hasta agosto 2014 guyuunisa jma de 275,500 binni. Zeeda gaca ndiʼ casi ora ñuunisa 5,300 binni cada semana.

15. Xi cayacané laanu gucheechenu stiidxaʼ Reinu ra nuu binni.

15 Guizáʼ guendaridxagayaa modo cadale binni ni cucaadiaga stiidxaʼ Reinu. Tobi de cani cayacané laanu para gusíʼdinu laacabe nga ca publicación stinu, yanna riʼ maʼ nuu cani lu jma de 700 diidxaʼ. Casi revista Torre stiʼ ni rapa, laani nga ni jma ruundaʼ binni lu Guidxilayú. Cada beeu raca imprimir jma de 52 millón de revista Torre stiʼ ni rapa lu 247 diidxaʼ. Sti ejemplu nápanu nga libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia. Hasta nagasi maʼ guca imprimir jma de 200 millón de libru riʼ lu jma de 250 diidxaʼ.

16. Xiñee zidale ca xpinni Jiobá ra zidiʼdiʼ dxi.

16 Zeʼ dxi zidale ca xpinni Jiobá purtiʼ nápacaʼ fe Dios ne runi crecaʼ laabe nga guniʼbe xi guicá lu Biblia (1 Tesalonicenses 2:13). Neca nanalaʼdxiʼ Binidxabaʼ laanu ne rucaalú laanu, qué rusaana de gaca xhamígunu Jiobá (2 Corintios 4:4).

BISIHUINNI NADXIILUʼ STI BINNI

17, 18. Xi ribeza Jiobá gúninu ora qué riná binni gucaadiaga laanu ora maʼ zigucheechenu diidxaʼ.

17 Gadxé gadxé modo ridxaagalú binni laanu ora maʼ zigucheechenu diidxaʼ. Nuu tu rucaadiaga, peru xcaadxi qué rucaadiaga laanu. Xi ribeza Jiobá gúninu óraca yaʼ. Intiica si ni guni binni laanu, ribézabe gúninu ni cá lu Biblia. Guzéʼtenu ti ejemplu, Colosenses 4:6 na naquiiñeʼ guinínenu binni né respetu guiráʼ ora. Ne cumu nadxiinu binni la? ricábinu «ne diidxa nadóʼ ne respetu» ora rusiénenu laacaʼ dxandíʼ ni runi crenu (1 Pedro 3:15).

18 Dede né ora ridxiichiné binni laanu ne qué naʼ gucaadiaga ni rusíʼdinu, rusihuínninu nadxiinu laacaʼ ne zinándanu ejemplu stiʼ Jesús. Biblia na qué nidxiichiné Jesús ca enemigu stiʼ ora guluudicaʼ laabe. «Ne ora ucaná be, qué ñabi be laaca gapa gá si ca laacaʼ», sínuque bisaanabe ni lu náʼ Jiobá (1 Pedro 2:23). Nga runi, ora guni binni laanu xiixa ni cadi jneza la? cadi gudxíʼbanu laca laanu ne cadi guquíxenu ni laacaʼ. Lugar de guquíxenu ni guni binni laanu, naquiiñeʼ gúninu stipa pur gúninu cosa galán para laacabe (1 Pedro 3:8, 9).

19. Ximodo naquiiñeʼ guni tratarnu ca enemigu stinu.

19 Pa qué rudxíʼbanu laca laanu la? zinándanu conseju stiʼ Jesús riʼ: «Laca na ley ganaxhii tu cani nadxii laatu, ne gaca nanalaʼdxi tu cani nanalaʼdxi laatu. Peru naa rabeʼ: Laganaxhii cani nanalaʼdxi laatu, ne lainíʼ né Dios pur cani riguu dí laatu. Lagacané cani runi pur uchiichi laatu, ne lainaba lu Dios pur cani riladxi laatu. Laguni zacá ti chi ndee tu Bixhoze tu ni nuu ibáʼ, purti laa rudii lugar guzaani gubidxa sti ra nuu cani nachaʼhui ne ra nuu cani nadxabaʼ, ne rusaba nisa guie ra nuu cani runi ni na, ne ra nuu cani qué runi ni na» (Mateo 5:43-45). Cumu rúninu ni na Jiobá la? naquiiñeʼ gannaxhiinu ca enemigu stinu, neca gúnicaʼ laanu xiixa ni cadi jneza.

20. Padxí nga maʼ zannaxhii guiráʼ binni guibani lu Guidxilayú Jiobá ne sti binni. (Biiyaʼ foto ni zeeda ra ruzulú tema riʼ.)

20 Guiráʼ ora naquiiñeʼ gusihuínninu nadxiinu Jiobá ne sti binni. Guzéʼtenu ti ejemplu. Pa tuuxa nanalaʼdxiʼ laanu o qué riná gucaadiaga laanu ora maʼ cucheechenu diidxaʼ la? racanenu laabe ora iquiiñebe chuʼ tu gacané laabe. Apóstol Pablu bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Ora ma gudixe tu irá ni nuzaabi tu binni la? ma riaadxa si ganaxhii tu laacaʼ. Ne ora ganaxhii nu stobi la? cayuni nu ni na ley sti Dios. Purti sicarí na ca mandamientu: “Cadi chuʼ neu ni cadi xheeluʼ, cadi guuti luʼ, cadi cuanuʼ, cadi cueeu falsu luguiá binni, cadi gache lú lu sti stobi.” Ne pa nuu ru sti mandamientu la? zuni lu ni na ni pa guʼnu ni na ca diidxa riʼ: “Gunaxhii stobi cásica nadxii lu lii.” Pa nadxii lu stobi la? qué zuchee neu laa. Ne ra ganaxhii tu binni ma cayuni tu irá xixé ni na ley» (Romanos 13:8-10). Rucaa Binidxabaʼ binni gaca nanaláʼdxisaa, peru laanu dxandíʼ nadxiinu binni (1 Juan 5:19). Xi zaca ora maʼ binitilú Jiobá Binidxabaʼ, ca demonio ne guidxilayú qué iquiiñeʼ riʼ yaʼ. Guiráʼ binni guibani lu Guidxilayú riʼ zannaxhiicaʼ Jiobá ne zannaxhiicaʼ sti binni. ¡Aque naroʼbaʼ ndaayaʼ riʼ xa!