Biiyaʼ guiraʼ ni nuu lu sitiu riʼ

guyé lu índice

MODO BIBANEʼ

Ti tesoro ni huandisaʼ chaahuiʼ gadxe generación

Ti tesoro ni huandisaʼ chaahuiʼ gadxe generación

Stale binni riníʼ nabé yendeeʼ bixhozeʼ. Ne dxandíʼ yendeeʼ laabe, purtiʼ tobi si laadu, cásica lube luaʼ ne cásica ruxidxibe ruxidxeʼ. Peru laaca napaʼ ti tesoro ni laaca nápabe ne gupa familia stidu maʼ raca gadxe generación.

Naa né bixhozeʼ cadúʼyadu historia stiʼ familia stidu

Thomas Williams (1) * nga ruzuluné historia stiʼ familia stidu, gúlebe 20 de enero iza 1815 guidxi Horncastle (Inglaterra). Guti jñaabe dxi nápabe chupa iza, nga runi maʼ bixhózebe, John, nga bisiniisi laabe ne xhonna bíʼchibe. Bisiidiʼ bixhózebe laabe dxiiñaʼ de carpinteru, peru gadxé ni cá ique Thomas guni.

Tiempu que stale binni de Inglaterra biyubi xi religión chuʼ lade. Ti predicador láʼ John Wesley bixeleʼ de Iglesia anglicana ne biʼniʼ ti Sociedad de Metodista, laani nga ti grupu ni rucaa binni guni estudiar Biblia stiʼ ne guiniʼné xcaadxi binni de ni caziidiʼ. Nabé nagueenda bireeche cani bisiidiʼ Wesley, dede né familia Williams yendácani ra nuucaʼ ne guyuuláʼdxicaʼ cani. Guca Thomas evangelizador wesleyano ne guniʼbe laabe chebe de misioneru Pacífico sur. Lu beeu julio iza 1840, cadi tan xadxí de bichaganabe, yendánebe xheelabe, Mary, (2) lu ti isla láʼ Lakeba, * ni nuu Fiyi, ne lugar que nuu stale caníbal.

MODO BIBÁNICABE LADE CANÍBAL

Nabé nagana modo bibánicabe Fiyi ca primé iza que. Rúnicabe dxiiñaʼ guidubi dxi, nabé nandáʼ raqué ne qué riná ca binni que gucaadiaga laacabe. Aparte de biiyacabe ró ca caníbal que binni, laaca biiyacabe xcaadxi cosa malu raca raqué: casi guxhiicabe yanni ca viuda, guuticabe xcuidihuiiniʼ ne nuu biaje ridinde ca tribu que dede ruutisaacaʼ. Bilá ñati Mary ne primé xiiñiʼ ni láʼ John runi ti guendahuará malu. Bicaa Thomas ca diidxaʼ riʼ lu iza 1843: «Dede qué ridxelaʼ xi guneʼ tantu riuaaʼ xizaa. [...] Nabé nagana modo nuaaʼ que». Peru biʼniʼ huantar Thomas ne Mary, ne qué nuníticabe fe nápacabe Jiobá, Dios stícabe.

Raqué bisihuinni Thomas nanna guni dxiiñaʼ de carpinteru ora bicuí primé yoo casi ribí Europa lu isla Fiyi. Nabé bidxagayaa ca binni que modo bicuibe yoo que, purtiʼ gúpani caadxi modo nacubi, casi gundísabe nivel de pisu stini ti zaqué guidaa bi ndaaniʼ ni. Ante guiluxe gucuibe yoo que gupa Mary guiropa xiiñicabe, Thomas Whitton Williams, (3) laabe nga tatarabuelo stiʼ bixhozeʼ.

Lu iza 1843, Thomas xheelaʼ Mary, gucané para guca traducir Evangeliu stiʼ Juan lu diidxaʼ fiyiano, neca gúcani nagana para laabe. * Laandabe jma nga riuuláʼdxibe dxiiñaʼ de antropología, purtiʼ nabé nanui xhiiñabe. Dede bicaabe ti libru ni caníʼ de modo bibani ca binni de Fiyi lu siglu 19, libru riʼ lani Fiji and the Fijians (1858).

Despué de trece iza de biʼniʼ Thomas dxiiñaʼ nadipaʼ, guca huarabe ngue runi bireebe de raqué ne yendezacabe Australia. Peru qué nusaanabe de nusiidibe binni de Dios raqué ne nabé biʼniʼ respetar binni laabe. Gútibe iza 1891, ndaaniʼ guidxi Ballarat ni nuu estadu stiʼ Victoria.

BIDXÉLACABE «ORO» LADU OESTE

Lu iza 1883, Thomas, xiiñiʼ guendaxheelaʼ ni cuzeetenu riʼ, laa né xheelaʼ, Phoebe, (4) ne ca xiiñicaʼ, yendezacaʼ Perth (Australia Occidental). Guiropa xiiñicabe ni láʼ Arthur Bakewell Williams, (5) tatarabuelo stinneʼ, napa gaʼ iza tiempu que.

Dxi maʼ napa Arthur 22 iza, yeyubi dxiiñaʼ ti guidxihuiiniʼ láʼ Kalgoorlie, ni riaana biaʼ 600 kilómetru ladu este de guidxi Perth, ti guidxihuiiniʼ ra nabé ricu binni pur ca mina de oro ni nápani. Raqué biindabe caadxi publicación stiʼ ca Estudiantes Internacionales de la Biblia, zacá nga runibiáʼcabe ca testigu stiʼ Jiobá dxiqué. Laaca bicaabe labe para guicaabe revista Zionʼs Watch Tower (yanna lani Torre stiʼ ni rapa). Tantu bidxagayaabe guiráʼ ni biziidibe que bicaacani laabe guiníʼnebe xcaadxi binni de laacani ne bíʼnibe guendaridagulisaa ra lídxibe para guni estudiárcabe Biblia. Zaqué nga bizulú binibiáʼ binni dxiiñaʼ runi ca testigu stiʼ Jiobá ndaaniʼ guidxi Australia Occidental casi ñaca nudxiibacabe ti biidxihuiiniʼ.

Laaca guniʼné Arthur familia stiʼ ni biziidiʼ que. Guyuulaʼdxiʼ bixhózebe ni biziidibe que, peru qué nindaa de ngue guti. Jñaabe ne ca bizáʼnabe, Violet ne Mary, laaca gúcacaʼ Estudiantes Internacionales de la Biblia. Beeda gaca Violet ti precursora, o tobi de cani riquiiñeʼ stale tiempu stiʼ para gucheeche diidxaʼ. Arthur na laabe nga «precursora jma runi dxiiñaʼ ne runi ni né stale gana ni nuu Australia Occidental». Zuluáʼ maʼ riníʼsibe ni, peru ejemplu stiʼ Violet bicaani xcaadxi generación stiʼ familia Williams gúnicaʼ zaqueca.

Gudiʼdiʼ si caadxi iza, bichaganáʼ Arthur ne yebiʼbe guidxi Donnybrook, ti guidxihuiiniʼ ra rudxiibacabe yaga cuananaxhi ladu suroeste de guidxi Australia Occidental. Binibiáʼ ca xpecínube laabe casi loco ni riníʼ de 1914 purtiʼ rusiidibe de ca profecía ni zeeda lu Biblia ni ruzeeteʼ nuu xi zazaaca iza que. * Peru dxi bizulú Primera Guerra Mundial que, bisaana de guni búrlacabe laabe. Riguixhe Arthur caadxi publicación ndaaniʼ tienda stiʼ ne runi predicarbe cani risíʼ ra nuube. Laaca bigaandabe ti letreru ra tienda que ra ná cudiibe ti gayuaa libra tutiica guluíʼ laabe né Biblia jneza nga guni cré binni Trinidad, ti cosa ni laabe qué ñuni crebe. Qué ñuu dxi ñuni ganar tuuxa premiu que.

Ra lidxi familia Williams nga bidagulisaa binni para guni estudiar Biblia casi grupu ne casi neza binni ridagulisaa ndaaniʼ guidxi Donnybrook. Despué, bicuí Arthur ti lugar para ca guendaridagulisaa ndaaniʼ guidxihuiiniʼ que, laani nga tobi de ca primé Yoo stiʼ Reinu stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá ni guyuu Australia Occidental. Neca mayaca gusaabe ochenta iza, rácurube traje stibe ne riguube ti corbata yánnibe, riguube xiá maniʼ stibe ni láʼ Doll, ne maʼ zigucheechebe diidxaʼ guidubi distrito stiʼ Donnybrook.

Bisaana Arthur ti ejemplu galán chinanda ca xiiñiʼ purtiʼ gúcabe ti hombre nadóʼ ne gupa binni respetu laabe. Xiiñidxaapabe ni láʼ Florence (6) guca misionera guidxi la India, xiiñibe Arthur Lindsay (7) ne Thomas gúcacaʼ binnigola ndaaniʼ neza binni ridagulisaa, cásica bixhózecaʼ.

MANZANA NAXHI NI LÁʼ LADY WILLIAMS

Nabé nachaʼhuiʼ guca Arthur Lindsay Williams, bisabuelo stinneʼ. Ribeebe tiempu para gacanebe binni ne gúpabe respetu guiráʼ. Laaca gúcabe ti hombre ni nanna iquiiñeʼ jacha, ne lu doce iza biʼniʼ ganarbe 18 biaje campeonatu ni raca ra rihuinni tu laa jma nagueenda rugá caadxi trozo yaga.

Peru qué ñuulaʼdxiʼ Arthur ni biʼniʼ xiiñiʼ —Ronald, (8) bixhozebiidaʼ— dxi napa chupa iza, gucuaa ti jacha ne bigá ti yagahuiiniʼ manzana ni zuhuaa cueʼ lídxicabe. Gúndaruʼ bilá jñaa Ronald yagahuiiniʼ que, despué bidiini ti clase manzana nabé nanaxhi, gulee lácabe ni Lady Williams para guietenaláʼdxicabe laabe. Clase manzana riʼ nga ni guyuu ante chuʼ ni láʼ Cripps Pink, tobi de cani jma runibiáʼ binni lu Guidxilayú.

Galán nga biʼniʼ bixhozebiidaʼ xcaadxi cosa jma risaca despué. Bichaganásibe, laabe ne jñaabiidaʼ gucanécabe ra bicuí ca testigu stiʼ Jiobá stale Yoo ni riquiiñecaʼ ndaaniʼ guidxi Australia ne lu Islas Salomón. Yanna riʼ, maʼ casi 80 iza bixhozebiidaʼ, nácabe binnigola ndaaniʼ neza binni ridagulisaa ne rigacanebe ra cabí ne ra cayaca chaahuiʼ ca Yoo ra riquiiñeʼ ca testigu stiʼ Jiobá para gúnicaʼ guendaridagulisaa sticaʼ ndaaniʼ guidxi Australia Occidental.

RUSISÁCADU NI BIAANANEDU

Cásica biʼniʼ ca binnilídxidu dede primé que, bixhozeʼ Geoffrey (9) ne jñaaʼ Janice (10) Williams, bisiidicaʼ naa (12) ne bizanaʼ Katherine (11) ximodo naquiiñeʼ guibani ti xpinni Cristu. Dxi napaʼ 13 iza gudixheʼ iqueʼ guibaneʼ casi ti xpinni Cristu ne guneʼ ni na Dios biaʼ dxi guibaneʼ. Gudixheʼ iqueʼ guneʼ ni ti dxi biguetasiaʼ de ti guendaridagulisaa gúpadu. Raqué bicaadiagaʼ ti libana bitiidiʼ John Barr, ni nuu lu Grupu ni Zaniruʼ stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá, ne guniʼbe ca diidxaʼ riʼ para cani nahuiiniʼ nuu raqué: «Cadi gunítitu ni jma risaca nápatu yanna: lagunibiáʼ Jiobá ne lagannaxhii laabe». Gudiʼdiʼ si chupa iza, gucaʼ precursor.

Yanna riʼ, naa ne xheelaʼ, Chloe, riquiiñedu stale tiempu stidu para gucheechedu Stiidxaʼ Dios ndaaniʼ guidxi Tom Price, ti guidxihuiiniʼ ra rúnicabe dxiiñaʼ ndaaniʼ mina ne riaana ni ladu noroeste de Australia Occidental. Rúnidu dxiiñaʼ galaa si dxi para gápadu ni iquiiñedu. Bixhozeʼ ne jñaaʼ, bizanaʼ ne xheelaʼ, Andrew, laaca rúnicaʼ dxiiñaʼ ni cayuneʼ riʼ ndaaniʼ guidxi Port Hedland, ni nuu biaʼ 420 kilómetru ladu guiaʼ de Tom Price. Naa ne bixhozeʼ nácadu binnigola ndaaniʼ neza binni ridagulisaa ra riuudu.

Lu gadxe generación ni maʼ gudiʼdiʼ stiʼ familia Williams —dede tatarabuelo stiʼ bixhozebiidaʼ hasta naa— gudixhe íquedu gúnidu xhiiñaʼ Dios biaʼ dxi guibánidu. Nabé riecheʼ pur bisaanané familia stinneʼ naa tesoro riʼ, ni racané naa chuaaʼ gaxha de Dios.

^ párrafo 5 Ca númeru ni cá cueʼ ca lá ca stiʼ ca foto ni zeeda lu yaza 12 ne 13 cani.

^ párrafo 6 Nabé nuu volcán lu isla riʼ, dxiqué biree lani Lakemba, nuuni lu archipiélago stiʼ Lau, ladu oriente stiʼ Fiyi.

^ párrafo 10 Sti misioneru láʼ John Hunt, biʼniʼ traducir stale libru stiʼ Nuevo Testamento lu diidxaʼ fiyiano. Lu traducción riʼ, ni biree lu iza 1847, zeeda ti cosa nabé risaca: lá Dios lu diidxaʼ fiyiano, Jiova, zeedani lu Marcos 12:36, Lucas 20:42 ne lu Hechos 2:34.

^ párrafo 16 Biiyaʼ apéndice ni láʼ «1914: iza nabé risaca ni zeeda lade ca diidxaʼ ni na Biblia chigaca» stiʼ libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá ne laaca nuuni lu sitiu www.ps8318.com/zai.